Mugur Isărescu a îndemnat românii la calm, după ce inflaţia a crescut la aproape 14%: "Să mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut"

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a prezentat raportul asupra inflaţiei, după ce aceasta a ajuns la aproape 14% în luna aprilie, iar dobânzile sunt la maximul ultimului deceniu, făcând totodată un apel la calm pe seama acestor discuţii.

• ANIMAŢIE. Imagini apocaliptice chiar în ziua de Paşte: Natura s-a dezlănţuit cu furie şi a măturat totul în cale în mai multe localităţi din ţară

Mugur Isărescu a prezentat, joi, raportul asupra inflaţiei pe trimestrul 1 al acestui an. Guvernatorul Băncii Naţionale a României a spus că din iulie 2021 s-a înregistrat o creştere extrem de rapidă a preţurilor, menţionând că în spatele acestei creşteri se află cele legate de costurile de producţie, în special a costurilor cu energia şi a menţionat şi că au fost şi câteva episoade de panică în primul trimestru al acestui an. 

• Avem începând cu iulie 2021 o creştere foarte rapidă a preţurilor, ceea ce reflectă un şoc foarte puternic sau un fenomen de criză, înseamnă o creştere într-o perioadă scurtă, bineînţeles că reflectă un fenomen advers cu totul şi cu totul deosebit;
• În spatele acestei creşteri a preţurilor de consum din România, ca şi din mai toate ţările europene, este o creştere a costurilor de producţie şi, în special, a costurilor cu energia, deci a preţurilor la energie;
• Se mai adaugă, tot pe partea de costuri, adâncirea sincopelor din lanţurile internaţionale de valoare adaugată cauzate de sancţiuni, reticenţa companiilor vizavi de relaţiile comerciale cu Rusia şi iminenţa unor noi seturi de măsuri în trimestrul 1;
• Avem de asemenea şi câteva episoade de panică, le-am trăit cu toţii, nu le dezvolt;
• A fost un început de panică, calmat, dar care a durat vreo două săptămâni pe piaţa valutară, în special pe piaţa caselor de schimb valutar, din motive de lipsă fizică de bancomate, altminteri cursul am reuşit să îl ţinem stabil;
• Dar a fost panică şi în ceea ce priveşte unele alimente, în special uleiul comestibil şi carburanţii;
• În general, economia trebuie ferită de şocuri. Şi reducerea şi majorarea dobânzilor reprezintă un şoc;

Mugur Isărescu a precizat că România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în Uniunea Europeană. 

“România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în Uniunea Europeană, avem vreo 7-8 ţări înaintea noastră, inclusiv ţări din zona euro. Nu mă refer numai la ţările baltice, toate au inflaţie semnificativ mai mare decât România, dar e vorba şi de Cehia, în mod curios Olanda şi în cazul Olandei explicaţia nu este uşoară pentru că au gaze în Marea Nordului, dar Olanda face parte din ţările care au mers cel mai mult în direcţia unei economii verzi”, a transmis guvernatorul BNR.

El a precizat că şi Bulgaria este înaintea noastră la acest capitol, menţionând că ţara vecină are Consiliul Monetar, iar acesta "presupune o disciplină fiscală extrem de severă, nu au deficitele fiscale pe care le are România”.

De asemenea, Isărescu a adăugat că nici Germania, "vestită pentru fobia pe care o au la inflaţie”, nu stă mult mai bine. 

România resimte creşterile preţurilor la energie şi petrol

Guvernatorul BNR a afirmat că în ultima perioadă au crescut preţurile la energie şi la petrol. 

"Sunt majorări de amploare. Dacă ar fi fost numai ţiţeiul sau numai electricitatea… s-au cumulat toate, energie electrică, gaze naturale, într-adevăr aici par să fie mai mici la gaze naturale, dar având în vedere dependenţa multor economii europene de gaze naturale impactul a fost şi este major. Suntem o economie deschisă, nu noi stabilim preţurile la energie, la petrol, la gaze naturale şi este bine când discutăm în public ca s-o spun aşa direct să ne vedem şi lungul nasului. Nu noi stabilim aceste preţuri. Suntem sub impactul lor pentru că am deschis economia de mai mult de 30 de ani. Din 1990 nu mai avem o economie închisă şi nu avem cum să o protejăm decât cu subvenţii”, a explicat Isărescu.

El a precizat că, dacă vrei să protejezi economia cu subvenţii, trebuie să ai o situaţie fiscală solidă.

"Dacă vrei să protejezi cu subvenţii trebuie să ai o situaţie fiscală solidă. Nu este cazul României. Avem o problemă fiscală de ani buni, fiscal bugetară, şi nu avem de unde să mai reducem impozite sau să acordăm ajutoare şi sprijinul acestora, schemele de compensare s-au făcut cu anumite costuri. Faptul că depindem mai puţin de gaze naturale şi petrol din străinătate din mai ales din Rusia ne ajută în bună măsură, dar nu suficient ca să contracarăm impactul. Nu suntem indepedenţi nici la gaze naturale, nici la petrol. Din această cauză uitaţi cum s-au dus preţurile la combustibili, la carburanţi, cu deosebire în ultimele zile la motorină”, a mai transmis Isărescu.

De ce s-a majorat dobânda-cheie

Mugur Isărescu a explicat că majorarea dobânzii-cheie este principalul instrument de control al BNR şi că prin asta se doreşte ţinerea sub control a cererii.

"Din această cauză, noi trebuie să acţionăm mai în forţă.  Aceasta este explicaţia de ce am mărit pasul de majorarea a dobânzii. Costurile la energie s-au dus şi în alte componente ale indicelui preţului de consum. Majorarea ratei dobânzii este principalul nostru instrument. Influenţăm în special inflaţia pe partea cererii. Descurajăm şi ţinem sub control cererea. (...)

Când vedem cum se duce impactul pe celelalte preţuri, trebuie să acţionăm şi cu relativă forţă. 

Prețurile la energie s-au transmis în cotațiile produselor agroalimentare pe canalul costurilor cu transportul, îngrășăminte și furaje, dar și pe un fundal de început de panică.

De aceea nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitaţia este caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles, dar eu cred că autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înţeles şi eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu (director în BNR, n.r.). Este un sfat bun, pentru că și acest canal psiho-social al anticipațiilor, discuțiile care nu se mai termină cu inflația și exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a declarat Mugur Isărescu