Noua taxă pentru a acoperi gaura din buget ar putea provoca alta în buzunarele românilor. Economist: Măsură populistă cu efect de bumerang

Coaliţia de Guvernare a găsit soluţia pentru a acoperi gaura de 45 de miliarde de lei de la buget. Statul va lua mai multi bani de la bănci şi de la multinaţionale. Profiturile excepționale ale băncilor vor fi taxate cu 1%. Modelul este unul similar cu cel aplicat deja în UE de Italia. Experţii critică însă planul coaliţiei. Spun că totul se va întoarce în cele din urmă împotriva românilor pentru că noua taxa va majora dobânzile la credite.

• Rușii au lovit Ucraina pentru prima dată cu o rachetă balistică intercontinentală ICBM

Guvernul își propune să strângă peste două miliarde de lei din taxa pe profiturile excepționale ale băncilor, potrivit lui Marcel Boloș, ministrul de Finanțe. Practic, potrivit noului plan de măsuri fiscale, băncile vor plăti o taxă de 1% din cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit de 16%. Mircea Coşea, profesor de economie, a declarat pentru Observator că planul este unul populist, greu de aplicat şi care poate destabiliza piaţa bancară. 

"Sună bine pentru o anumită parte a populaţiei care condamnă marile dobânzi, dar greu de aplicat. Este foarte dificil să existe un acord al băncii şi al guvernului asupra manierei de calculare al aşa-numitului profit nemeritat sau profit suplimentar. Este o influenţă negativă asupra mediului de afaceri în general, cu implicaţii asupra atracţiei pe care capitalul străin îl are pentru ţara respectivă. O astfel de măsură duce la o anumită destabilizare a pieţei bancare" a comentat Coşea.

Economist: Noua taxă va duce la o creştere a dobânzilor şi îi va lovi tot pe români

Economistul mai susţine că măsura va aduce prejudicii tot celui care a luat credite pentru că va duce la o creştere a dobânzilor.

"Această creştere prin impozitarea profitului se poate regăsi în dobânda pe care o plătesc cei care iau credite. Efect de bumerang, se întoarce asupra cetăţeanului şi a firmelor care suportă pierderea pe care băncile o au. Este o metodă cu caracter politic, din punct de vedere economic este greu de aplicat, iar consecinţele pe piata bancara se apreciaza ca sunt mai mult negatte decat pozitive.

S-ar putea ca Banca Naţională, care joacă un joc politic în România, să fie de acord, dar aplicabilitatea să fie mai modestă.  Mai există un precedent pe care ar trebui să-l ia în calcul Guvernul. A fost o încercare nefericită a președintelui ANPC, care s-a dovedit a fi o absurditate.

Este o măsură aşteptată de opinia publică, pentru că băncile au avut nişte beneficii excepţionale şi nemeritate. Are un caracter populist evident, lumea va fi fericită. Eu am anumite dubii în legătură cu modul în care se va aplica și eficienţa pe care o va avea. Mă tem că o astfel de măsură va aduce prejudicii tot celui care a luat credite, pentru că vom asista, probabil, la o creştere a dobânzilor. Cine stabileşte mărimea acestui profit? Care este metodologia? Băncile pot oricând să demonstreze că riscurile pe care le au în situaţii de criză pot să justifice o anumită creştere a profitului" a mai explicat profesorul Mircea Coşea. 

Expert: Prin această măsură sunt penalizaţi banii deponenţilor

Şi Bogdan Glăvan, profesor de economie, crede că măsura va avea consecinţe asupra deponenţilor. În plus el spune că sursa pentru profiturile excepţionale ale băncilor nu este creşterea dobânzilor la credite, ci creşterea volumului creditului.

"Este o măsură care va reverbera asupra deponenţilor, asupra inflaţiei, va impacta politică monetară și care nu are sens. Ce se întamplă cu aceste taxe? Se întâmplă că susţin aceeași mașinărie infernală de risipit bani care este administraţia publică. Marja dintre dobânzile la depozite şi dobânzile la credite la care se referă multă lume a scăzut de-a lungul anilor.

Băncile operează cu o marjă mai mică decât în 2015, 2019. Profitul din această activitate este mai mic. Sursa profitului este alta. Este creşterea volumului creditului, este scăderea riscului. Sunt alte motive care explică acest profit. Băncile ar fi fericite să dea dobânzi cu împrumuturi cu dobânzi mai mici să-şi crească debitorii, nu pot face asta, pentru că BNR le-a scumpit banii prin politica monetară. Nu băncile au scumpit creditele" a explicat profesorul Bogdan Glăvan.

Acesta mai atrage atenţia că prin această măsură sunt penalizaţi banii deponenţilor. "Pe cine penalizezi când instaurezi o impozitare suplimentară a profitului? Exact sursa acestui profit, banii deponenţilor. Vom vedea acest lucru prin scăderea dobânzilor la depozite şi prin prevenirea încetinirii inflaţiei. Oamenii nu vor fi încurajaţi să mai pună bani în bancă, să-i cheltuiască".