Preţul petrolului a crescut azi. Vizita lui Joe Biden în Arabia Saudită, considerată un eșec

Preţul petrolului a crescut luni, după ce preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a părăsit negocierile din Orientul Mijlociu fără un acord privind creşterea ofertei, relatează The Guardian, citat de news.ro.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Joe Biden a sperat să obţină o promisiune din partea Arabiei Saudite de a-şi creşte producţia de petrol, ceea ce ar putea duce la reducerea presiunilor globale de aprovizionare. Dar ţiţeiul Brent a crescut luni cu 2,6%, până la 103,88 dolari după ce ministrul de Externe al Arabiei Saudite, prinţul Faisal bin Farhan Al Saud, a înăbuşit speculaţiile cu privire la o creştere a producţiei.

El a spus că oficialii nu au discutat sâmbătă despre petrol şi că naţiunile OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) vor continua să evalueze condiţiile pieţei.

”Mesajul este că OPEC+ este cea care ia decizia de aprovizionare cu petrol, iar organizaţia nu este nici pe departe interesată de ceea ce încearcă să obţină Biden”, a declarat Naeem Aslam, analist-şef de piaţă la Avatrade. Opec+ va continua să controleze aprovizionarea cu petrol şi o singură ţară nu poate determina aprovizionarea cu petrol – cel puţin acesta este mesajul pe care l-au transmis comercianţii din vizita lui Biden în Arabia Saudită.

Presiunea la pompe, continuă

Creşterea preţului petrolului va menţine presiunea la pompe, unde şoferii s-au confruntat cu preţuri record la benzină şi motorină. Preţurile sunt atât de ridicate, încât guvernul a cerut Autorităţii pentru Concurenţă şi Pieţe să studieze piaţa, iar constatările sale iniţiale au ridicat îngrijorări cu privire la marjele realizate de rafinării.

Cu toate acestea, preţurile ţiţeiului Brent au scăzut de la maximele de aproximativ 130 de dolari din martie, în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Preţul petrolului s-a situat săptămâna trecută la cel mai scăzut nivel pentru a cincea săptămână consecutiv. Preocupările cu privire la potenţialul unei recesiuni globale i-au determinat pe investitori să părăsească pieţele de mărfuri.

Preţul cuprului – cunoscut sub numele de Dr Copper, deoarece este considerat un barometru pentru sănătatea economiei mondiale – a scăzut cu 25% de la nivelul record din martie. De asemenea, comercianţii de energie urmăresc îndeaproape preţul gazului pe fondul unei crize de aprovizionare în Europa.

Ţările se luptă să îşi aprovizioneze depozitele de gaze în cazul în care Rusia întrerupe livrările, inclusiv prin conducta Nord Stream 1, care este închisă pentru întreţinere.

Grupul de produse chimice Ineos, unul dintre cei mai mari utilizatori de gaz din Europa, condus de miliardarul Jim Ratcliffe, a reiterat declaraţiile directorului executiv al companiei Shell, Ben van Beurden, potrivit cărora raţionalizarea ar putea fi introdusă în această iarnă. ”Pare destul de îngrozitor pentru această iarnă acum, dacă vom ajunge la ţintele de care avem nevoie pentru stocare”, a declarat Brian Gilvary, preşedintele executiv al Ineos, pentru Bloomberg Television.

”Dacă Nord Stream 1 nu este repusă în funcţiune, este un scenariu inevitabil. Cu siguranţă va fi impusă raţionalizarea în Europa”, a subliniat el.

Un oficial SUA se aşteaptă la noi măsuri din partea OPEC în privinţa majorării producţiei de petrol

Producătorii importanţi de ţiţei au capacităţi disponibile şi vor majora probabil livrările în urma vizitei preşedintelui american Joe Biden în Orientul Mijlociu, a afirmat Amos Hochstein, consilier de top în materie de securitate energetică din cadrul Departamentului de Stat al SUA, relatează Reuters, citat de Agerpres.

"Pe baza celor auzite în timpul călătoriei, sunt destul de încrezător că vom vedea mai multe măsuri în următoarele săptămâni", a declarat oficialul american, la postul de televiziune CBS.

Acesta nu a specificat ce ţară sau ce ţări vor majora producţia sau cu cât. "Nu e vorba doar de Arabia Saudită...Ne-am întâlnit cu CGC (ţările din Consiliul de cooperare al Golfului) şi cu Arabia Saudită. Nu voi oferi detalii privind capacităţile disponibile din Arabia Saudită, din EAU (Emiratele Arabe Unite), din Kuweit etc. Dar există capacitate disponibilă, există posibilitatea majorării producţiei", a explicat Hochstein.

Consiliul de cooperare al Golfului include Bahrein, Kuwait, Oman, Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite.

Vineri, preşedintele Joe Biden a vizitat Arabia Saudită, într-un turneu în cursul căruia a încercat să reafirme influenţa SUA în Orientul Mijlociu. Şeful statului american spera să încheie un acord privind majorarea producţiei pentru a ajuta scăderea preţului benzinei în SUA, care a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani. Dar Biden nu a obţinut o asigurare clară privind majorarea producţiei.

Ministrul de Externe din Arabia Saudită a declarat că la reuniunea de sâmbătă nu s-a discutat problema petrolului. El a declarat că grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) va continua să evalueze condiţiile de pe piaţă şi va face ceea ce este necesar. Viitoarea întâlnire a grupului OPEC+ este programată în 3 august.

Potrivit Asociaţiei Americane pentru Automobile (AAA), preţul mediu la benzină a atins cinci dolari galonul (un galon este echivalent cu 3,785 litri n.r.) pentru prima dată în istorie. Hochstein a declarat că se aşteaptă ca preţul benzinei în SUA să scadă spre patru dolari galonul. Creşterea preţului benzinei stimulează majorarea inflaţiei în Satele Unite.