Update Război Rusia - Ucraina, ziua 145 LIVE TEXT. Ucrainenii susţin că armata rusă îşi coordonează invazia după hărţi din anii '60
Război Rusia - Ucraina, ziua 145. Un oficial de la Kiev a declarat că Rusia se pregătește pentru următoarea etapă a ofensivei sale în Ucraina şi că își consolidează pozițiile defensive în zonele pe care le ocupă în sudul țării. Ucraina a respins tentativa de înaintare a Rusiei spre Sloviansk, regiunea Donețk, iar centrul de măsurare a radioactivităţii din zona de excludere a Centralei nucleare de la Cernobîl a devenit parţial nefuncţional, după ce militarii ruşi au furat, în lunile februarie şi martie, softurile echipamentelor. Aseară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un ordin executiv prin care i-a demis pe șeful Serviciului de Securitate de stat și pe procurorul general.
- EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
- COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024
- Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
- Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
- Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici
UPDATE 22:57. Zelenski depune o rezoluţie pentru ca Parlamentul să îl demită pe şeful serviciilor de informaţii din Ucraina
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a înaintat Parlamentului ţării o rezoluţie pentru demiterea şefului agenţiei ucrainene de informaţii SBU, Ivan Bakanov, transmite CNN, citat de news.ro. Zelenski i-a suspendat duminică pe Bakanov şi pe procurorul general ucrainean Iryna Venediktova, anunţând o anchetă în departamentele lor, din cauza presupusei prezenţe a unor colaboratori ruşi.
"În conformitate cu paragraful 14 din prima parte a articolului 106 din Constituţia Ucrainei, depun o moţiune de demitere a lui [Ivan] Bakanov din funcţia de şef al Serviciului de Securitate al Ucrainei", se arată în proiectul de rezoluţie. Rezoluţia va fi discutată în cadrul următoarei sesiuni plenare, care este aşteptată să aibă loc în următoarele 24 de ore.
- "A fost pur şi simplu rupt în bucăţi". Mărturia unei ucrainence, martoră la atacul din Donbas. Bombardamentul...
- Lăsată fără gaz de ruși, Germania redeschide centralele pe cărbune și petrol. Olaf Scholz: "Este trist"
- România se teme de Putin, dar şi Putin se teme de România - Analiză Bloomberg, de Robert D. Kaplan
UPDATE 22:05. Elveţia invocă principiul neutralităţii: Spitalele din ţară nu vor primi răniţi din războiul din Ucraina
Răniţii de naţionalitate ucraineană nu vor fi îngrijiţi în Elveţia, din cauza Guvernului care nu a dat curs unei solicitări NATO, pentru a nu-şi încălca principul neutralităţii, confirmă luni Departamentul Federal al Afacerilor Externe (DFAE), contactat de AFP. ”Elveţia, prin ajutorul şi angajamentul său umanitar, oferă susţinere de cea mai bună calitate la faţa locului, mai eficientă decât dacă pacienţii ar fi primiţi în Elveţia”, declară DFAE. Ministerul subliniază că primirea unor combatanţi ucraineni ar crea probleme neutralităţii Elveţiei, o calitate esenţială a politicii sale externe de peste 200 de ani, potrivit news.ro.
UPDATE 20:54. Odessa, din nou, ţinta ruşilor. Un pod care trece peste estuarul Nistrului a fost distrus într-un atac cu rachete
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îşi concediază doi dintre cei mai apropiaţi colaboratori, pentru că printre subordonaţii lor erau spioni ai Moscovei. Pe front, Rusia continuă atacurile asupra zonelor civile. Au lovit din nou la Odessa, dar şi în est, în Doneţk. Fosta procuroare generală, Irina Venediktova, şi fostul şef al serviciului de securitate, Ivan Bakanov, cu care Zelenski este prieten din copilărie, sunt cei care au fost demişi. Până la invazia Rusiei, amândoi au fost criticaţi pentru că ar fi protejat, în anchete de corupţie, aliaţi ai actualului preşedinte. Acum, însă, au fost daţi afară din alt motiv.
UPDATE 19:01. SBU: Armata rusă se ghidează în invazia din Ucraina după hărţi din anii '60
O parte dintre comandanţii ruşi au utilizat în invazia din Ucraina hărţi vechi din anul 1969 şi pe care nu erau indicate zone rezidenţiale mai noi, cum ar fi Saltovka, o suburbie a Harkovului, sau rezervoare de apă, relatează luni agenţia de presă Ukrinform, citând serviciul de presă al filialei SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) din regiunea Harkov, notează Agerpres.
'Anchetatori ai SBU au stabilit că o parte dintre comandanţii armatei ruse, care a invadat teritoriul nostru la sfârşitul lunii februarie, s-au ghidat după hărţi topografice din 1969. Dovadă stau documente ale invadatorilor confiscate de SBU în zone care fuseseră ocupate temporar în regiunea Harkov' de trupele invadatoare, menţionează într-un comunicat serviciul de presă, citat pe pagina sa de Facebook. Astfel, hărţile topografice ale Ucrainei descoperite după anihilarea unei unităţi a Brigăzii 138-a de gardă motorizată a armatei ruse relevă că ele nu au mai fost actualizate de cel puţin 53 de ani.
UPDATE 18:05. Putin: "Occidentul nu poate izola Rusia şi nici să o trimită înapoi în timp"
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni că este imposibil ca Rusia să fie izolată de restul lumii şi că sancţiunile impuse de ţările occidentale nu vor da ceasul înapoi în ceea ce priveşte dezvoltarea Rusiei, relatează Reuters, citat de Agerpres. De când a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie, Rusia a fost lovită de un val de sancţiuni occidentale, menite să o izoleze de economia globală şi care au lipsit-o de acces la bunuri, inclusiv electronice comerciale, semiconductori şi piese de aeronave.
"Nu doar restricţiile, ci şi închiderea aproape completă a accesului la produse străine de înaltă tehnologie este în mod deliberat folosită împotriva ţării noastre", a declarat Putin, vorbind prin videoconferinţă cu reprezentanţi guvernamentali. "Este clar că aceasta este o provocare uriaşă pentru ţara noastră, dar (...) nu vom renunţa şi nu vom rămâne într-o stare de dezorganizare şi nici nu ne vom întoarce în urmă cu decenii, aşa cum prevăd unii dintre 'binevoitorii' noştri. Bineînţeles că nu", a insistat el. Putin a adăugat că Rusia va trebui să-şi dezvolte propria tehnologie şi firme interne în acest domeniu.
UPDATE 17:19. Vladimir Putin şi Recep Erdogan vor discuta în Iran despre reluarea exporturilor de cereale ucrainene
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, va discuta marţi, la Teheran, cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, despre mecanisme care să permită reluarea exporturilor de cereale ucrainene, blocate din cauza războiului, anunţă Kremlinul, informează Mediafax. "Suntem pregătiţi de discuţii pe această temă, care va fi abordată de preşedinţii Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan", a declarat luni după-amiază Iuri Uceakov, consilier prezidenţial rus, citat de cotidianul Le Monde.
După discuţiile din Iran, negocieri în format multilateral, cu prezenţa reprezentanţilor Moscovei, Kievului, Ankarei şi Naţiunilor Unite, vor avea loc în Turcia, cel mai probabil la Istanbul. "O reuniune pe tema exporturilor de cereale probabil va avea loc săptămâna aceasta. Urmează să fie abordate aspectele tehnice: instalarea unui centru operaţional în Istanbul, controale comune privind accesul şi ieşirea din porturi, securizarea navigaţiei pe culoare speciale", a afirmat ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar.
UPDATE 16:44. Kuleba avertizează UE că a ceda în privinţa sancţiunilor ar însemna să cadă în ”capcana” lui Putin
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba îi îndeamnă luni pe omologii săi din cadrul UE, reuniţi la Bruxelles, să nu-i cedeze lui Vladimir Putin în privinţa sancţiunilor impuse Rusiei, deoarece ”a da înapoi şi o pliere la cerinţele acestuia nu va funcţiona, este o capcană”, relatează AFP, citat de news.ro.
”Adevăratul scop al lui Putin este pauperizarea Europei”, consideră Kuleba. ”El vrea să întoarcă opinia publică împotriva guvernelor aflate în funţcie, cu speranţa de a le înlocui cu forţe radicale, care să fie mai favorabile Rusiei”, îşi avertizează el omologii reuniţi la Bruxelles.
UPDATE 16:40. Ministrul turc al Apărării anunţă negocieri ”probabile” între Rusia, Ucraina, Turcia şi ONU despre reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei din Marea Neagră
Oficiali din Rusia, Ucraina, Turcia şi din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite se vor întâlni ”cel mai probabil” săptămâna aceasta pentru a discuta reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei din Marea Neagră, a declarat, luni, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, relatează The Guardian, citat de news.ro. Ministrul turc al Apărării Hulusi Akar a declarat săptămâna trecută că Rusia, Ucraina, Turcia şi ONU vor semna săptămâna aceasta un acord cu privire la instituirea unui coridor pentru exportul de cereale, dar şeful ONU, Antonio Guterres, a avertizat că mai este ”un drum lung de parcurs” până vor exista negocieri de pace pentru a pune capăt războiului.
Akar a afirmat, luni, că a existat un acord referitor la ”un plan, principii generale” privind coridorul de export şi a adăugat că o întâlnire între toate părţile pentru a discuta detaliile este ”probabilă” în această săptămână, potrivit Reuters. El a spus că aspecte tehnice, cum ar fi formarea unui centru de monitorizare la Istanbul, identificarea rutelor sigure şi punctelor de control la ieşirile şi intrările în port, erau pe agenda discuţiilor.
UPDATE 15:15. Un nou ajutor militar al UE pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de euro, aprobat de miniştrii de externe
Miniştrii europeni de externe au aprobat încă un pachet de ajutor militar oferit Ucrainei de UE, în valoare de 500 de milioane de euro, a anunţat luni preşedintele Consiliului European, Charles Michel, transmite agenţia DPA, citată de Agerpres. "Europa continuă să susţină pacea şi să apere valorile noastre", a justificat Michel acest nou ajutor destinat în principal înarmării Ucrainei, al cincilea oferit de UE şi care aduce la circa 2,5 miliarde de euro valoarea asistenţei militare europene oferite acestei ţări de la începerea agresiunii ruse pe 24 februarie.
Ajutorul constă în armament, echipamente, combustibili şi materiale sanitare şi este finanţat prin ''Facilitatea Europeană pentru Pace'' (EPF), un mecanism separat de bugetul UE. În plus faţă de ajutorul militar acordat la nivelul UE, state membre ale blocului comunitar au livrat Ucrainei arme, muniţii şi alte materiale pentru armată de asemenea prin înţelegeri bilaterale cu aceasta. Miniştrii europeni de externe au aprobat noul pachet de ajutor militat pentru Ucraina în cadrul unei întâlniri ce are loc la Bruxelles şi la care dezbat de asemenea noi sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv interzicerea importurilor de aur rusesc în UE.
UPDATE 14:17. Ucraina a vândut în timpul războiului rezerve de aur de peste 12 miliarde de dolari
Banca Naţională a Ucrainei (NBU) a vândut rezerve de aur în valoare de 12,4 miliarde de dolari, de la începutul invaziei Rusiei din 24 februarie, a anunţat duminică viceguvernatorul NBU, Kateryna Rozhkova. "Vindem (acest aur), astfel încât importatorii noştri să poată cumpăra bunurile necesare pentru ţară", a declarat Rozhkova, la televiziunea naţională.
UPDATE 13:57. Firmele chineze vând Rusiei microcipuri și alte bunuri de care are nevoie armata lui Putin
Exporturile din China de microcipuri și alte componente electronice și materii prime către Rusia, unele cu aplicații militare, au crescut de la începutul invaziei în Ucraina, complicând eforturile statelor de a izola economia rusă și de a limita resursele la care acces armata lui Vladimir Putin, notează Financial Times. Livrările de cipuri chinezești către Rusia s-au dublat, ajungând la aproximativ 50 milioane de dolari în primele cinci luni ale anului 2022, comparativ cu un an mai devreme, arată datele vamale chineze, în timp ce exporturile de alte componente, cum ar fi circuitele imprimate, au avut o creștere procentuală de două cifre. Mai multe detalii, AICI
UPDATE 13:10. Şase persoane ucise într-un bombardament rusesc la Toreţk, în Donbas
Şase persoane au fost ucise într-un bombardament rusesc la Toreţk, un oraş din regiunea ucraineană estică Donbas, a anunţat luni serviciul de stat al Ucrainei pentru situaţii de urgenţă.
”O clădire a fost distrusă de un obuz din Toreţk, care a fost bombardat de dimineaţă. Echipele de salvare au recuperat cinci cadavre”, potrivit unui comunicat de presă postat pe Telegram. Trei persoane au fost scoase din dărâmături, dintre care una a murit la spital, se mai arată în comunicat.
UPDATE 12:25. Miniştrii de externe din UE dezbat un nou set de sancţiuni contra Rusiei
Miniştrii de externe din Uniunea Europeană se întrunesc luni, la Bruxelles, pentru a discuta printre altele despre un nou pachet de sancţiuni contra Rusiei ca urmare a agresiunii militare a acesteia împotriva Ucrainei, informează AFP, potrivit Agerpres.
Reprezentanţii statelor membre vor dezbate propunerea Comisiei Europene de a interzice exporturile de aur ruseşti către blocul comunitar. Propunerea executivului comunitar face parte din eforturile mai ample pentru alinierea sancţiunilor UE la cele decise de principalele şapte state industrializate din lume (G7) şi de alţi parteneri internaţionali.
În luna iunie, G7 a anunţat o interdicţie asupra exporturilor de aur ruseşti. SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia au impus deja o asemenea sancţiune. Cel mai mare cumpărător de aur rusesc este Regatul Unit, cu 290 de tone în anul 2020, în schimbul unei sume de 16,9 miliarde de dolari, potrivit datelor furnizate de serviciul vamal rus. Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană, dar este membru al G7. O altă propunere vizează adăugarea unor noi nume din Rusia pe lista neagră a UE.
''Moscova trebuie să continue să plătească un preţ greu pentru agresiunea sa'', a declarat vineri şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. De asemenea, miniştrii de externe din UE urmează să aprobe un ''acord politic'' pentru deblocarea celei de-a cincea tranşe, în valoare de 500 de milioane de euro, din cadrul Instrumentului european pentru pace, pentru a finanţa achiziţia de armamente furnizate Ucrainei. Cele şase pachete de sancţiuni contra Rusiei adoptate deja de europeni de la începutul agresiunii ruse contra Ucrainei vizează în special sectoarele economice.
Miniştrii de externe din UE vor purta, de asemenea, o discuţie cu privire la relaţiile dintre UE şi America Latină şi zona Caraibilor şi diplomaţia digitală. În cadrul secţiunii privind afacerile curente, miniştrii de externe ai Celor 27 vor discuta despre acţiuni străine de manipulare a informaţiilor şi ingerinţe străine, despre situaţia din Republica Democratică Congo, despre un posibil Consiliu de asociere UE-Israel, despre viitoarea reuniune ministerială dintre UE şi Liga Statelor Arabe, precum şi despre situaţia din Sri Lanka şi Tunisia. Consiliul UE urmează să aprobe concluzii în ceea ce priveşte diplomaţia digitală a UE, acţiuni străine de manipulare a informaţiilor şi ingerinţe străine, priorităţile UE în cadrul celei de a 77-a Adunări Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi obiectivele UE în materie de ajutor pentru dezvoltare pentru 2022.
UPDATE 11:55. Parchetul ucrainean: cel puțin 353 de copii au fost uciși în timpul invaziei ruse
Cel puțin 353 de copii au murit și peste 665 au fost răniți din luna februarie de când a început războiul din Ucraina, au declarat luni reprezentanții Parchetului ucrainean pentru minori, potrivit CNN.
Cele mai multe victime au fost raportate în Donețk, Harkov și Kiev, a precizat Parchetul.
Acesta a precizat că cel puțin 2.138 de instituții de învățământ au fost avariate, dintre care 221 au fost complet distruse.
UPDATE 10:50. Serghei Şoigu instruieşte armata rusă să acorde prioritate distrugerii rachetelor ucrainene
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a instruit armata să acorde prioritate distrugerii rachetelor cu rază lungă de acţiune şi armelor de artilerie ale Ucrainei, a anunţat, luni, ministerul rus al Apărării, potrivit Reuters.
Kievul susţine că a efectuat o serie de atacuri cu succes asupra a 30 de centre de logistică şi muniţie ruseşti, folosind mai multe sisteme de lansare de rachete multiple furnizate recent de Occident.
UPDATE 9:46. Rachete Iskander au lovit un oraș din estul Ucrainei
Rușii au lovit Pokrovsk, un oraș din regiunea Donețk, cu două rachete balistice Iskander-M, ucigând cel puțin o persoană și rănind 14, potrivit lui Marharyta Idrisova, viceprimarul orașului.
"14 persoane au fost rănite cu răni medii și ușoare și au fost internate în spital. Din păcate, există un civil mort. Este vorba despre o femeie născută în 1987, care stătea pur și simplu pe bancă în momentul în care a avut loc lovitura", a declarat Idrisova, potrivit CNN.
Idrisova a precizat că 30 de clădiri din oraș au fost avariate în urma loviturilor din weekend.
Pokrovsk se află la 40 de kilometri de liniile de front. Orașul se confruntă cu o creștere a atacurilor aeriene deoarece rușii încearcă să slăbească apărarea ucraineană din Donețk.
UPDATE 9:22. Ucrainenii spun că Rusia întărește prezența trupelor în sud
Autoritățile ucrainene susțin că rușii își consolidează prezența în sudul țării, potrivit CNN.
Trupe și echipament militar rusesc s-ar deplasa constant spre vest, de la Mariupol către alte părți din sudul Ucrainei. "Continuăm să înregistrăm mișcarea echipamentelor militare prin Mariupol", a declarat Petro Andriușenko, un consilier al primarului din orașul ocupat.
Andriushenko, care nu se află în Mariupol, a declarat că „un convoi mare de până la 100 de unități de echipament militar a trecut sâmbătă prin oraș în direcția regiunii Zaporojia".
Coloana avea și vehicule de luptă de infanterie.
"În plus, un număr mare de soldați ruși, aduși cu camioane KAMAZ, s-au instalat în satele din districtele Nikolske și Manhush", a precizat consilierul ucrainean.
UPDATE 8:10. Marina Ovsiannikova, jurnalista rusă care a protestat în direct şi l-a numit pe Putin "ucigaş", a fost arestată. Nimeni nu ştie unde a fost dusă
Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova, devenită celebră după ce a apărut în direct la televiziune cu o pancartă criticând ofensiva Moscovei în Ucraina, a fost arestată duminică în Rusia, au anunţat surse din anturaj şi avocatul acesteia, relatează AFP.
Nu a fost făcută nicio declaraţie oficială cu privire la motivele arestării ei, dar aceasta survine la câteva zile după ce Marina Ovsiannikova a manifestat lângă Kremlin, purtând o pancartă în semn de protest faţă de intervenţia militară în Ucraina şi preşedintele Vladimir Putin.
"Marina a fost arestată. Nu există informaţii despre locul în care se află", se arată într-un mesaj postat pe contul Telegram de anturajul jurnalistei.
UPDATE 7:45. Aproape 40.000 de militari ruşi, uciși de la începutul războiului, relatează presa ucraineană
Între 24 februarie şi 17 iulie, apărătorii Ucrainei au eliminat aproape 38.300 de invadatori ruşi, dintre care 160 numai în ultima zi, potrivit Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei, relatează Ukrinform. De asemenea, Forţele Armate au distrus 1.684 tancuri inamice, 3.879 vehicule blindate de luptă, 846 sisteme de artilerie, 248 tunuri antiaeriene, 110 sisteme de apărare antiaeriană, 220 de avioane de luptă, 188 de elicoptere, 688 UAV-uri, 166 rachete de croazieră, 15 nave de război/cuteri, 2.746 camioane şi cisterne şi 68 unităţi de echipament special. În ultima zi, inamicul a suferit cele mai mari pierderi în zona Bakhmut, notează raportul, adăugând că actualizarea bilanţului militarilor ruşi în zona menţionată va fi verificată în continuare.
UPDATE 6:50. Doi înalți demnitari, demiși de președintele Volodimir Zelenski
Anunţ surprinzător la Kiev. Preşedintele ucrainean i-a demis pe procurorul general şi pe şeful Serviciului de Securitate (SBU), consideraţi oamenii săi de încredere. Zelenski a explicat, într-o postare video pe pagina sa de Facebook, că a luat această decizie pentru ca numeroşi subordonaţi ai celor doi sunt suspectaţi de trădare sau chiar colaborează cu forţele ruse în teritoriile ocupate.
Fosta procuroare generală Irina Venediktova s-a remarcat, de la începutul războiului, prin anchetele asupra crimelor de război ale unor militari ruşi. Iar fostul şef al serviciului de securitate, Ivan Bakanov, este prieten din copilărie cu liderul de la Kiev şi asociat al casei sale de producţie de televiziune. Până la invazia Rusiei, amândoi au fost criticaţi pentru că ar fi protejat, în anchete de corupţie, aliaţi ai actualului preşedinte. Acum, însă, au fost demişi din alt motiv: Zelenski a relevat că sute de lucrători ai procuraturii şi serviciului secret sunt anchetaţi pentru trădare sau colaborare cu inamicul. Iar 60 dintre aceşti funcţionari chiar s-au pus în serviciul Rusiei, în teritoriile ocupate.
De la începutul războiului, Zelenski a mai destituit câţiva ofiţeri de rang înalt în serviciul de securitate, pe motiv că nu şi-au făcut datoria. Situaţia ar putea avea urmări grave într-un moment în care armata rusă a anunţat reluarea ofensivei pe toate fronturile, după pauza care a urmat cuceririi regiunii Lugansk. Tot mai multe oraşe ucrainene sunt lovite de rachete cu rază lungă de acţiune.
Militarii ruşi afirmă că au distrus şi unele din armele moderne livrate de Occident, care le-au adus mari pierderi. Fostul preşedinte şi prim-ministru Dmitri Medvedev, om de încredere al lui Vladimir Putin, a ameninţat cu consecinţe severe în cazul unui atac asupra Crimeei, anexate de Rusia: "Dacă se întâmplă aşa ceva, (liderii ucraineni) vor ajunge imediat cu toţii la Judecata de Apoi, care va fi foarte rapidă şi dură. Le va fi foarte greu să se ascundă".
Medvedev a adăugat că dacă Ucraina continuă să reziste, se va ajunge la prăbuşirea regimului politic de la Kiev. Replica a venit imediat de la preşedintele Zelenski. Acesta a amintit că ieri s-au împlinit opt ani de când rebelii din Donbas, protejaţi de Rusia, au doborât un avion malaezian de pasageri iar aproape 300 de oameni au murit: "Un tribunal special va trebui, cu siguranţă, înfiinţat pentru a examina agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Aceea va fi într-adevăr Judecata de Apoi pentru Rusia, nu în sens figurat, nu doar ca o declaraţie zgomotoasă, ci în realitate".
Experţii militari occidentali consideră că, de fapt, forţele ruse nu au capacitatea de a ataca pe toate fronturile. De altfel, în sudul Ucrainei ele nu fac decât să-şi consolideze poziţiile defensive după o serie de atacuri ale armatei ucrainene.
Rusia se pregăteşte pentru următoarea ofensivă în Ucraina, în faţa noilor arme occidentale
Rusia se pregăteşte pentru următoarea etapă a ofensivei sale în Ucraina, a declarat un oficial militar ucrainean, după ce Moscova a anunţat că forţele sale vor intensifica operaţiunile militare în "toate zonele operaţionale", transmite Reuters. Rusia pare să regrupeze unităţi pentru o ofensivă spre Sloviansk, un oraş important din punct de vedere simbolic deţinut de Ucraina în regiunea estică Doneţk. În timp ce livrările occidentale de arme cu rază lungă de acţiune încep să ajute Ucraina pe câmpul de luptă, rachetele şi rachetele ruseşti au lovit oraşele în atacuri care, potrivit Kievului, au ucis zeci de persoane în ultimele zile.
"Nu este vorba doar de lovituri cu rachete din aer şi de pe mare", a declarat sâmbătă târziu Vadym Skibitskyi, un purtător de cuvânt al serviciilor de informaţii militare ucrainene. "Putem vedea bombardamente de-a lungul întregii linii de contact, de-a lungul întregii linii de front. Există o utilizare activă a aviaţiei tactice şi a elicopterelor de atac. În mod clar, pregătirile sunt acum în curs de desfăşurare pentru următoarea etapă a ofensivei”, a spus el.
Armata ucraineană a declarat că Rusia pare să regrupeze unităţi pentru o ofensivă spre Sloviansk, un oraş important din punct de vedere simbolic deţinut de Ucraina în regiunea estică Doneţk.
Ministerul britanic al Apărării a declarat duminică că Rusia îşi întăreşte, de asemenea, apărarea în zonele pe care le ocupă în sudul Ucrainei, după presiunea exercitată de forţele ucrainene.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰