România are nevoie de jumătate de milion de angajaţi până în 2026. Pierdem peste 4,5 miliarde € anual din cauza deficitului de forţă de muncă

 România ar putea să aibă 440.000 de angajaţi lipsă până în 2026. Avertismentul vine de la Camera de Comerţ Americană din Bucureşti. Paradoxul este că cinci milioane de români sunt apţi de muncă, dar nu sunt salariaţi. Criza de forţă de muncă frânează dramatic creşterea economică. Impactul lipsei de personal este estimat la aproape patru miliarde şi jumătate de euro pentru anul trecut.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Deficitul de forţă de muncă în România ar putea ajunge la 224.000 de persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, comparativ cu un nivel estimat de 145.000 de persoane în 2022, a afirmat, miercuri, Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România, într-o conferinţă de presă.

"Intervalele pot să ajungă la dublu în realitate, şi asta cumva epiric - spune şi mediul de afaceri. 145.000 (de persoane, deficit de forţă de muncă, n.r.) în niciun caz nu reflectă realitatea pentru că presiunea este mult mai mare. Varianta extrem de conservatoare este că în 2026 o să ne lipsească 224.000 de persoane - şi putem spune că ele se adaugă la cifre oficiale, adică putem să ajungem uşor la 500.000 şi chiar 600.000 persoane lipsă în piaţa muncii. (...) Deficitul de forţă de muncă în România este mare şi afectează în mod semnificativ capacitatea economiei naţionale de a creşte pe viitor", a menţionat Alex Milcev.

El a prezentat datele unei analize privind impactul economic al deficitului de forţă de muncă în România. Cercetarea a fost realizată pentru AmCham Romania de către PwC. Conform raportului, impactul economic al deficitului de forţă de muncă, pentru anul 2022, definit precum pierderea de productivitate, este estimat la 4,4 miliarde euro sau echivalentul a 10% din creşterea PIB-ului nominal din anul 2022. Această sumă se va dubla până în 2026 şi va ajunge la 9,5 miliarde euro, în lipsa unor măsuri.

"Având în vedere un deficit de forţă de muncă estimat cuprins între 145.000 persoane şi o productivitate medie a muncii de 30.000 de euro (fără a ţine cont de particularităţi la nivel de industrie sau profesie), impactul economic al deficitului de muncă în ceea ce priveşte productivitatea pierdută este de 4,4 miliarde euro în anul 2022. Până în 2026, impactul economic este estimat să ajungă la 9,5 miliarde euro", explică autorii studiului.

Impactul asupra bugetului al deficitului de forţă de muncă

În plus, din perspectiva veniturilor fiscale către bugetul de stat, asociate deficitului de muncă, autorii studiului remarcă un impact de aproximativ 1,1 miliarde euro pentru 2022 care poate ajunge la 2,4 miliarde euro până în 2026.

"În ultimul deceniu, între 2010 şi 2020, a dispărut 1 milion de oameni din România. Anticipăm că în următorii 10 ani, adică până în 2030, estimativ, o să mai dispară 1,1 milioane de locuitori. Pe de altă parte, evoluţia europeană este pozitivă, adică acolo sunt creşteri, având în vedere că românii noştri s-au dus acolo. Deci pierderea noastră, câştigul altora, fiind o problemă la nivel naţional. Evident, cel mai mult ne doare dispariţia populaţiei în segmentul 15 - 64 de ani. Este segmentul cel mai productiv, ceea ce ne interesează în această discuţie despre viitorul economic a României", a afirmat Alex Milcev.

În ceea ce priveşte populaţia inactivă, el a subliniat că România are multe persoane care pot munci şi pot contribui la dezvoltarea economică României, dar din diverse motive nu contribuie.

"Din păcate, suntem în vârful clasamentului negativ al Uniunii Europene. Suntem locul al doilea după Italia, ca procent de populaţie inactivă. Am ajuns la 400.000 de persoane, oameni care pot fi în piaţa muncii şi nu sunt. Evident, problema este cum îi reactivăm, măcar o parte din ei, pentru că e un bazin de resurse umane foarte, foarte valoros. Foarte interesant este ca ponderea femeilor în acest segment al populaţiei inative este de 62%. Din diverse motive - şi nu se explică doar prin muncă casnică - este vorba şi despre educaţie, încadrare în muncă, perioada post-maternală ş.a.m.d.", a mai spus Alex Milcev.