Scenariu sumbru după ce UE ne-a păsuit 7 ani, pentru a face ordine în buget: salarii și pensii înghețate, bugetari concediați

Guvernul a primit înţelegere din partea Comisiei Europene în privinţa deficitului. Are la dispoziţie şapte ani pentru a face ordine în buget. Între timp, Executivul a ajuns la un acord cu sindicatele şi patronatele: salariul minim va creşte cu 200 de lei de la 1 ianuarie. 

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Salariul minim va fi aproape 50% din leafa medie, la care se adaugă productivitatea muncii și inflația. Aproape un milon de români vor beneficia de creștere. 

De la 1 ianuarie, salariul minim pe economie crește de la 3.700 lei la 4.050 lei brut. Guvernul vrea să păstreze facilitatea prin care 300 lei sunt scutiți de taxe. Asta înseamnă ca peste 800.000 de angajați vor ajunge la un venit net de 2.600 lei.

Sindicatele sunt nemulţumite, însă, de majorare, în timp ce patronatele nu și-ar fi dorit deloc majorarea.

"Această prevedere nu acoperă prevederile directivei europene, trebuie să fie 50 la sută din salariul mediu. Este doar 47% din salariu. Vom face o singură creştere anuală, 3.900 de lei per persoană. De atât avem nevoie ca sa trăim decent în ţara noastră", a declarat Liviu Apostoiu, prim-vicepreşedinte Cartel Alfa.

"Nu ar fi trebuit să crească, e deja a doua creştere în nici 6 luni de zile. Nu ne-am dorit, înseamnă încă 350 de lei în plus pe care-i plăteşte fiecare antreprenor. Înseamnă un efort foarte mare pentru companiile mici", a spus Sterică Fudulea, Consiliului Național al IMM.

În vistieria statului însă e dezastru

Cu un deficit care ar putea ajunge la 8% la finalul anului, Guvernul a cerut păsuire la Bruxelles pentru a face ordine în buget. A avut şi o explicaţie în faţa oficialilor europeni: nu cheltuielile scăpate de sub control, ci investiţiile record au adâncit gaura bugetară.  

"Experţii Comisiei au fost de acord că România are nevoie de o perioadă de 7 ani în care să facă investiţii masive în economie. Doar astfel vom ajunge la media UE în privinţa dezvoltării, a veniturilor cetăţenilor şi a nivelului de trai, în general", a spus Marcel Ciolacu, premierul României.

"Doar o treime din creşterea deficitului fiscal vine din majorarea investiţiilor publice, cu 15 miliarde de lei, diferenţa de două treimi fiind generată de creşterea salariilor, 20 miliarde, şi costuri suplimentare la bunuri şi servicii şi dobânzi, cu 15 miliarde", a explicat Iancu Guda, specialist economic Observator.

Pentru a reduce deficitul cu aproape 0,8% în fiecare an, Guvernul va reduce finanțarea companiilor de stat și va introduce normative de cheltuieli în administrația publică.

Taxele pe proprietate se vor tripla, iar facilitățile fiscale vor dispărea

"Va trebui să avem un buget realist, bazat pe o reformă reală a aparatului administrativ, care să permită guvernului să reducă cheltuielile bugetare în termeni absoluți", a spus Dan Schwartz, expert fiscal.

Sunt scenarii sumbre şi în privinţa datoriei publice, care ar putea depăși 60% din PIB în următorii ani. Legea obligă Guvernul să înghețe salariile și pensiile. Şi, potrivit unor surse guvernamentale, în sectorul bugetar urmează concedieri. 

"Ar trebui, probabil, adaptată la noile reguli fiscale, dar nu în sensul majorării plafoanelor, ci prin luarea în calcul a altor indicatori", a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor europene.

Planul de măsuri fiscale va fi trimis Comisiei Europene până pe 25 octombrie, cu 10 zile întârziere.