Statul are datorii de 4 miliarde lei la producătorii de energie. Cum a ajuns Guvernul impotent în gestionarea prețurilor la curent şi gaze

Statul are datorii de 4 miliarde de lei față de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, se arată într-un document guvernamental citat de Profit. Este vorba de compensațiile pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție angro din piețe ale acestora și prețurile plafonate prin lege facturate consumatorilor finali. Până acum, statul a plătit către furnizorii de electricitate și gaze peste 23 miliarde lei.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Datoriile de 4 miliarde de lei sunt restanțele cumulate de cele două instituții care plătesc compensațiile, Ministerul Energiei și Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) din cadrul Ministerului Muncii.

Statul are datorii la producătorii de energie

Potrivit legii, după 1 ianuarie 2023, Ministerul Energiei și ANPIS trebuie să achite 40% din valoarea menționată în cererile de compensare depuse de furnizori înainte de validare de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), urmând ca regularizarea pe valoarea totală să se efectueze după primirea notificării din partea Autorității. 

Valoarea cererilor validate de ANRE și a celor aferente lunilor de dupa 1 ianuarie 2023 pentru care trebuie achitată cota de 40% se ridică la circa 4000 milioane lei, se arată în documentul citat de Profit. 

Guvernul, impotent în cazul energiei

Potrivit unei analize Hotnews, modul în care sunt aplicate plafoanele stabilite acum doi ani încurajează practicarea unor prețuri prea mari pe lanțul producător-furnizor, iar autoritățile statului, precum ANRE sau Consiliul Concurenței, sunt inerte în fața unor posibile abuzuri pe piață.

Practic, guvernul a uşuat în gestionarea prețurilor la gaze și electricitate. A insistat să mențină plafoanele la curent şi gaze în forma din primăvara lui 2022, când era plină criză energetică, deși era evident că nivelul acestora nu mai are nicio legătură cu evoluția prețurilor din ultima perioadă.

Pe piețele spot internaționale, prețurile la gaze și energie electrică au ajuns să fie și de peste zece ori mai mici față de recordurile din 2022. Prețurile contractuale de acum sunt de cel puțin trei ori mai mari decât cele de dinaintea crizei, deși piețele au revenit la nivelurile normale. Cu toate astea, deşi forma actuală a plafoanelor nu mai este justificată, eliminarea lor ar crea haos şi ar duce la o creştere de preţuri. 

Potrivit datelor Eurostat, România era pe locul 3 în UE la cele mai mari prețuri la electricitate, cu un tarif mediu contractual de 2 lei/ Kwh. 

Sebastian Burduja: Datoria Ministerului Energiei către furnizori este de 2 miliarde de lei

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat miercuri că intenţionează să păstreze schema de plafonare a preţurilor din energie până în martie 2025. El a precizat că datoria la zi a Ministerului Energiei către furnizori este undeva la 2 miliarde de lei, iar potrivit ANRE, schema va costa statul 3 miliarde de lei în 2024, faţă de 9-10 miliarde în 2023 şi faţă de 14 miliarde în 2022. 

"Cu siguranţă, păstrăm schema de plafonare-compensare, deci preţuri plafonate la românul de rând şi la companiile româneşti din economie. Această schema a asigurat o stabilitate pentru clientul final dar şi pentru furnizori", a spus ministrul Energiei în emisiunea România Politică, de la Prima News.

El a precizat că în continuare, preţurile pe factura românilor sunt mai mici decât pe Bursă. "Mai mult, discutăm de 5 milioane de gospodării din România care plătesc factura la curent, în medie, pe lună, într-un an, 35 de lei, ceea ce este o sumă rezonabilă, pentru o ţară cu puterea noastră de cumpărare", a menţionat Sebastian Burduja.

Ministrul a arătat despre liberalizarea pieţei că a fost parte dintr-o furtună perfectă, războiul din Ucraina, revenirea din pandemie. "Este important că UE a permis tuturor statelor, nu numai României, să aibă măsuri de protejare a consumatorului final, în mod special a celor vulnerabili şi aceste măsuri sunt premise cel puţin până în primăvara anului 2025."

Întrebat ce se va întâmpla după ce schema nu va mai fi valabilă, Burduja a spus că toată piaţa, tot lanţul îşi doreşte o etapizare a măsurilor de ieşire din această schema de compensare şi plafonare. "Dacă am apela la o măsură bruscă, s-ar îngrămădi furnizorii de energie electrică, gaze naturale şi iarăşi ar duce la o creştere de preţuri, deci va fi o ieşire etapizată, foarte bine gândită", a spus Burduja.