"Sunt pensionar şi nu prea se cunoaşte". Inflaţia a scăzut doar pe hârtie: produsele care s-au scumpit cel mai mult în ultimul an
Trăim un paradox: cifrele arată bine, viaţa de zi cu zi e tot mai scumpă. Pentru a doua lună la rând, rata inflaţiei a scăzut, chiar mai mult decât anticipau analiştii. Am ajuns la o inflaţie sub 7%, dar asta nu se traduce prin iefitiniri prea mari. Sunt însă veşti bune în ce priveşte scăderea ratelor: în curând BNR ar putea reduce dobânda-cheie.
De Mădălina Chiţac la 11.04.2024, 20:01
Inflaţia a scăzut în martie cu aproape un punct procentual. De la 7,2% a ajuns la 6,6%. "Pe măsură ce aceste creşteri de taxe se disipează şi şocul trece, vedem în sfârşit o reluare a reducerii a ratei anuale a inflaţiei. Însă în continuare se menţine la un nivel mult peste ţinta Băncii Naţionale", a declarat Bogdan Glăvan, profesor de economie. "E cel mai mic nivel al inflaţiei anuale pe care îl avem de mai bine de 2 ani", a declarat Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR.
Fenomenul shrinkflation
Câteva alimente de bază s-au ieftinit. Cel mai mult făina, cu 30%, dar şi mălaiul, uleiul, untul sau zahărul. Dar vem în continuare parte de scumpiri şi simţim asta ori de câte ori venim la supermarket. Şi ca să vă arătăm cum se reflectă acest lucru în preţuri, am pus în acest cărucior câteva produse care s-au scumpit cel mai mult în ultimul an. Avem peşte, telemea, vin, detergent şi carne de porc. Doar pentru acestea plătim acum 240 de lei. În 2023, plăteam 213 lei. "Am auzit şi eu la ştiri că a scăzut inflaţia, dar sunt pensionar şi nu se cunoaşte. Din contră, nu mai putem să punem un ban deoparte", spune un bărbat.
Şi ne mai lovim de o problemă atunci când facem cumpărăturile: fenomenul shrinkflation. Adică inflaţia ascunsă, ceea ce înseamnă că preţul este păstrat, dar scade cantitatea. Spre exemplu, acest pachet de unt are 180 de grame în loc de 200. Iar ciocolata, aici gramajul a scăzut de la 100 de grame la 80 de grame. "Se produce ori de câte ori comercianţii nu mai pot să vândă deoarece puterea de cumpărare a consumatorilor este erodată", a declarat Bogdan Glăvan, profesor de economie. Dacă tendinţa se păstrează, scăderea inflaţiei ar putea duce şi la rate mai mici. "Se creează premisele discuţiei de reducere a dobânzii. E important ca această scădere să fie una consistentă şi pe lunile următoare. Prognoza noastră ar fi, la finalul anului, undeva la 5% inflaţie", a declarat Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR.
Dobânda-cheie este acum 7%, iar până la final de an ar trebui să ajungă la 5,50 sau 5,75%. Între timp, mai trăim un paradox: PIB-ul ţării e acum cel mai mare din istorie: 1.600 miliarde lei. Dar PIB-ul pe cap de locuitor rămâne la coada Uniunii Europene. Doar Bulgaria are un produs intern brut per capita mai mic.
