Tichete în loc de bani sau cum vrea statul să descurajeze munca la negru. După 15 ani în construcții, Dan este convins că va pierde mulți bani cu noua lege

Cu tichete în loc de bani. Aşa urmează să fie plătiţi toţi cei care muncesc cu ziua începând din ianuarie anul viitor. Valoarea unui tichet este de 15 lei, aşa că toţi cei care au nevoie de persoane care să le presteze diverse activităţi casnice vor putea merge la Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi de acolo vor putea cumpăra respectivele tichete.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Dan lucrează în construcţii de mai bine de 15 ani. Câştigă în jur de 200 de lei pe zi şi crede că prin noua lege va pierde timp şi bani. 

Dan, muncitor: Stau să mă duc de fiecare dată să-mi iau tichetul. Pentru mine este peste mână. Consum motorină, şi pierd şi ziua respectivă. Se pierd din bani. Mie nu mi se pare ceva avantajos. Plus de asta să plătesc şi la stat.

Tichete în loc de bani sau cum vrea statul să descurajeze munca la negru

Alin Stan, reporter Observator: Bonele, menajerele şi zilierii nu vor mai fi plătiţi în bani începând de anul viitor, ci în tichete. Valoarea acestuia este de 15 lei, însă prestatorul va lua mai puţin, circa 12 lei. Restul banilor se vor duce la stat.

Cei care au nevoie să angajeze zilieri - bone, menajere, grădinari- vor fi nevoiţi să meargă la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. De acolo vor putea cumpăra tichetele. Vor avea obligaţia să-i plătească pe cei care prestează activităţi casnice doar prin intermediul acestor vouchere.

Ulterior, şi zilierii vor face acelaşi drum: se vor duce la agenţie să încaseze banii pe ele, după ce statul a oprit taxele pentru asigurări sociale. Tichetele vor putea fi transformate în bani după ce prestatorul strânge 85 de lei pe lună.

Autorităţile speră să descurajeze munca la negru.

Raul Giuglea, Ministerul Muncii: Legea ne dă posibilitatea celor care prestează munci casnice să lucreze într-un cadru de legalitate şi în acelaşi timp să beneficieze de asigurările sociale, de dreptul la pensie sau şi de asigurările de sănătate. Impozitarea este cu 50% mai mică faţă de alte munci. Pe de altă parte, se încurajează munca în condiţii de legalitate.

Angajatorii critică măsura şi spun că asta va duce la o creştere a prețurilor pentru aceste servicii. Sau va adânci şi mai mult munca la negru, pentru că muncitorul va primi mai puţin în mână. Diferența va fi oprită de stat sub formă de contribuții la sistemul de pensii, cel de sănătate și pentru impozit.

Dan Radu, fermier: Angajatorul va fi obligat să facă drumuri la Agenţia Naţională a Forţei de Muncă, cât şi zilierii. Este o măsură care s-ar putea să încurajeze şi mai mult munca la negru. După ce că nu găsim oameni cu care să lucrăm, s-ar putea ca oamenii să spună: domnule, a scăzut ziua de muncă, nu mai vin.

Horaţiu Raicu, BNS: Zilierii lucrează cu preponderenţă în agricultură. Dacă într-un sat unde fermierul are nevoie de forţă de muncă el trebuie să se ducă la oraş ca sa-şi obţină tichetul în valoare de 15 lei, după care să-şi plătească zilierul, care zilierul la rândul lui trebuie să se ducă cu acel tichet la agenţia statului să-l transforme în bani. Printr-o astfel de măsură statul ar dori să aibă un control asupra muncii la negru. Ceea ce demonstrează incapacitatea statului de a controla munca la negru. În loc să ne aplecăm asupra legislaţiei şi să mergem pe contracte de muncă temporare.

România are 1,2 milioane de "casnici", conform INS.