Tranziţia uriaşă pe piaţa muncii care va genera 300 de milioane de noi joburi la nivel global, până în 2050

Joburile "verzi" încep să fie deja la mare căutare. Tranziţia spre modelul economic cu emisii zero poate proteja piaţa muncii de riscurile asociate schimbărilor climatice şi ar putea crea chiar până la 300 de milioane de noi locuri de muncă la nivel global până în 2050, arată un studiu Deloitte. Astfel, doar în Europa ar putea fi create 21 de milioane de locuri noi de muncă.

• Profesoara româncă ucisă în atacul din Georgia, eroină pentru SUA. Christina Irimie s-a aruncat în faţa gloanţelor ca să-i salveze viaţa unei eleve

Conform sursei citate, condiţia este ca planurile de implementare a decarbonizării să reunească măsuri concertate ale guvernelor şi mediului de business, orientate atât spre îndeplinirea obiectivelor de mediu, cât şi spre politici de asistenţă pentru angajaţi, susţin autorii studiului "Work toward net zero: The rise of the Green Collar workforce in a just transition".

Raportul atrage atenţia asupra riscurilor generate de aşa-numita "tranziţie pasivă", care se concentrează pe obiectivul decarbonizării, dar destabilizează piaţa muncii prin măsuri spontane, disparate, ignorând nevoile angajaţilor. Totodată, cercetarea subliniază necesitatea realizării unei tranziţii active, care urmăreşte atingerea obiectivelor economice şi ecologice, dar în paralel transformă treptat piaţa muncii şi redistribuie capitalul din industrii vulnerabile spre cele sustenabile, potrivit Agerpres.

"În condiţiile realizării tranziţiei active, regiunile care s-ar bucura de cele mai multe locuri de muncă nou-create sunt Asia-Pacific, care ar putea avea 180 de milioane de joburi noi până în 2050, şi Africa, cu 75 de milioane, în timp ce şi Europa ar câştiga 21 de milioane de locuri noi de muncă, iar cele două Americi, 26 de milioane", arată raportul.

Regiunile cu populaţii active în domenii tradiţionale, dependente de climă şi de condiţiile meteorologice sau puternic poluante sunt vizate cu prioritate de aceste evoluţii, ceea ce înseamnă că noile joburi vor contribui la transformarea modelelor economice, la combaterea şomajului, a sărăciei şi a discriminării, precum şi la diminuarea decalajului economic între regiuni şi continente.

Ce înseamnă job "verde"

Raportul subliniază în acest context importanţa pregătirii profesioniştilor "verzi" ai viitorului, aşa-numita categorie "Green Collar", prin instruirea resursei umane potrivit noilor competenţe necesare şi prin rescrierea fişelor de post în acord cu transformările în curs. Exemplele de joburi "verzi" includ atât categorii ocupaţionale transformate, precum metalurgie cu instalaţii pe bază de hidrogen, industrie constructoare de maşini exclusiv electrice ş.a., cât şi joburi complet noi, create de noua realitate "zero emisii", de exemplu, inginer operator de instalaţii industriale cu hidrogen.

"Studiul punctează marile provocări legate de dinamica pieţei muncii în următorii 50 de ani, în contextul tranziţiei către economia verde, însă indică şi o serie de elemente de oportunitate; între acestea, cel mai important este faptul că 80% dintre competenţele necesare joburilor viitorului există intrinsec în forţa de muncă actuală. Aşadar, întregul proces poate fi privit ca unul de parţială conversie. Nu întâmplător, 2023 a fost desemnat European Year of the Skills: transformările din societate şi din business trebuie să găsească profesioniştii diverselor domenii informaţi şi pregătiţi să contribuie la o creştere economică durabilă", a declarat Raluca Bontaş, Partener Gobal Employer Services, Deloitte România.

De asemenea, raportul subliniază importanţa unei tranziţii juste, care să investească eficient şi echitabil, valorificând resursele regenerabile şi al tehnologiile "curate", şi să susţină dezvoltarea regiunilor şi a comunităţilor vulnerabile, în contextul în care potenţialul de creştere economică este foarte diferit de la o regiune la alta, pe fondul particularităţilor climatice, culturale şi politice ale fiecărui continent şi areal. Astfel, o tranziţie justă ar putea diminua decalajele existente, arată raportul.

"Studiul accentuează necesitatea de a aborda sistemic şi incluziv obiectivul zero-emisii, fără a neglija efectele în piaţa muncii şi diferenţele dintre geografii, şi oferă o serie de recomandări practice spre realizarea unei tranziţii active şi juste, între care planificarea clară şi ambiţioasă a etapelor decarbonizării, mobilizarea coordonată a guvernelor şi industriilor, precum şi alocarea echitabilă a resurselor şi atragerea capitalului uman performant către industrii sustenabile. Sunt preocupări şi soluţii pe care le-am regăsit şi pe agenda Forumului Economic Internaţional de la Davos de anul acesta, din ianuarie, şi este de aşteptat ca acestea să concentreze în 2023 eforturile comunitare, deci şi ale României, în cadrul noului Plan Industrial Green Deal", a declarat Sorin Elisei, Director Consultanţă, Deloitte România, şi Liderul practicilor de sustenabilitate şi energie.

Raportul Deloitte mai arată că un set coordonat de acţiuni de combatere a schimbărilor climatice ar putea contribui la creşterea economiei globale cu 43 de trilioane de dolari americani până în 2070 (valoare actualizată netă). În scenariul opus, lipsa sau întârzierea unor astfel de măsuri poate duce la pierderi globale de 178 de trilioane de dolari americani până în 2070 (valoare actualizată netă) şi la diminuarea PIB-ului mondial cu peste 7%.