Un investitor italian explică de ce şi-a închis fabrica din România, cu 600 de angajaţi

Paradox pe piaţa muncii. Salariile cresc şi asta alungă investitorii care ne vânau pentru mâna de lucru ieftină. Să privim partea plină a paharului, spun economiştii: se mută, mai ales, companiile care angajau pe salariul minim şi este un semn că România se dezvoltă.

• Jumătate de ţară, sub cod galben de vreme severă până sâmbătă seara. Rafalele de vânt depăşesc 50 km/oră

România a fost supranumită croitorul Europei. În ultimii 15 ani, însă, una din şase firme în sistem lohn s-au închis, iar 200.000 de oameni şi-au pierdut locurile de muncă. Un investitor italian şi-a închis fabrica de pantofi pe care o avea de 30 de ani în Oradea şi unde lucrau 600 de angajaţi. 

"În ultimii 4-5 ani, costul de manoperă a fost prea mult. Și noi deja de 18-19 ani aveam o fabrică cu 3.000 de persoane în india și conducerea a preferat să continuăm lucrul nostru în țări mai puțin dezvoltate, cum ar fi India", a declarat Antonio Sargenti, investitor italian.

România, pe locul 3 în UE la scumpirea forţei de muncă

Şi cei din industria prelucătoare şi alimentară se reorientează. România este pe locul 3 în Uniunea Europeană la scumpirea forţei de muncă, după Croaţia şi Bulgaria. Într-un singur an, costurile pentru 1 oră de muncă au crescut cu 15%, arată datele Eurostat. Dacă ne uităm la salariul mediu net din ţara noastră, acesta a crescut cu peste 3.500 lei în ultimii 10 ani şi a ajuns în această vară la puţîn peste 5.200 de lei, adică peste o mie de euro. Cu o forţă de muncă scumpă, unii investitori străini se reorientează spre alte state din Europa non-comunitară, mai ieftine, dar și în Asia şi Africa: Bangladesh, Etiopia, India, Indonezia. Acolo, salariaţii abia ajung la 200 de dolari pe lună. 

De exemplu, un producător francez de lactate închide fabrica din Miercurea Ciuc, iar o fabrică de răcoritoare readuce în Grecia o mare parte din producția de la noi. Dar asta poate fi şi un indicator de progres. Într-o ţară care se dezvoltă, salariile cresc. 

"Cu cât o țară se dezvoltă, cu atât sectorul serviciilor se dezvoltă, adică ocupă mai multă forță de muncă, oferă mai multe salarii, reprezintă o cotă mai importantă din PIB în detrimentul sectoarelor tradiționale: agricultură, industrie", explică Bogdan Glăvan, analist economic.

Probleme ar fi pentru marii investitori care găsesc în România un mediu de afaceri impredictibil. "Statul a mărit fiscalitatea în ultimii 2 ani ceea ce nu a făcut decât să toarne sare pe rană. Faptul că ai retras brusc facilitățile fiscale, ai adăugat impozit pe cifra de afaceri și alte măsuri fiscale nu au făcut decât să adâncească problemele", adaugă Bogdan Glăvan, analist economic.

Investiţie record pierdută la Galaţi

La Galaţi, am pierdut o investiţie record: 1,4 miliarde de euro pentru o fabrică de baterii. 60 de hectare urmau să fie concesionate către proprietarii fabricii, doar că aceștia nu s-au mai prezentat pentru a finaliza documentele. A fost primul semn că fabrica de baterii nu se mai deschide la Galați. Acum zona liberă rămâne doar un spațiu ptentru depozitare și tranzit de mărfuri, fără nicio societate de producție. 

"Este vorba despre domenii care își restrâng activitatea ceea ce înseamnă că piață are niște probleme", spune Radu Oprea, ministrul Economiei. Din aceleaşi motive, s-au dus şi investiţii BMW, Mercedes şi Tesla, care au ales ţări vecine.