Veşti proaste pentru unguri, se tem că românii îi vor întrece la salariul minim. Au o inflaţie mai mare şi decât Ucraina, devastată de război

Ungaria are o inflaţie mai mare şi decât Ucraina, ţară devastată de război, relatează Euronews, citând o analiză NielsenIQ. Şi nu este singura veste proastă pentru vecinii noştri: Ungaria se îndreaptă către o recesiune tehnică, potrivit analiştilor economici. Economia maghiară și-a continuat încetinirea în trimestrul al treilea din acest an. În plus, consumul şi investiţiile au scăzut, forintul este mai slab, iar Budapesta riscă să piardă peste 13 miliarde de euro de la Bruxelles. Ungurii se tem că la anul vor fi depăşiti de români la salariul minim. 

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Criza economică afectează atât de mult viața ungurilor, încât le este aproape imposibil să mai economisească bani, potrivit dailynewshungary.com. Deși ungurii cumpără mai puțin şi trebuie să cheltuiască mai mult, acest lucru este valabil pentru întreg continentul. Doar că, în ciuda situației din UE, Ungaria se remarcă în continuare cu o rată a inflației de 25%. Potrivit celei mai noi analize a NielsenIQ, Ungaria are o rată a inflației de 25% în al treilea trimestru din 2022, relatează Euronews. Datele de la Eurostat arată că prețurile alimentelor au crescut cu 45% în ultimul an. În afară de țările cu hyperinflație precum Turcia sau Kazahstan, Ungaria are cea mai slabă prestaţie din Europa. Chiar și în Ucraina situația este încă mai bună, cel puțin în ceea ce privește inflația.

De ce este inflaţia atât de mare în Ungaria

Sunt mai mulţi factori care contribuie la creșterea inflației în ţara vecină. Cel mai important este slăbirea forintului care scade competitivitatea monedei naționale. Cu toate acestea, există și problema plafonărilor de preț. Pe măsură ce guvernul introduce noi plafoane de preț, magazinele trebuie să crească prețurile altor produse pentru a face față pierderilor. Guvernul a înrăutățit situația când a decis să injecteze aproximativ 4 miliarde de euro pe piață. Acest lucru a dus la o creștere cu 50% a cererii, alimentând creşterea prețurilor în magazine, potrivit sursei citate. Ungurii cumpără mai puţin, aleg produse mai ieftine, caută promoții și sunt dispuși să călătorească mai mult pentru prețuri mai bune, scrie Euronews.

În luna noiembrie, guvernul ungar a decis să introducă un plafon de preţ la ouă şi cartofi. În luna februarie a acestui an, Executivul de la Budapesta a impus un preţ maximal la lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc şi de pui. Executivul de la Budapesta a plafonat deja preţul la carburanţi şi ratele la creditele ipotecare. Facturile la energie sunt de asemenea plafonate pentru majoritatea gospodăriilor. Mai mult, în luna octombrie, Guvernul ungar a decis să includă împrumuturile cu dobândă variabilă ale IMM-urilor într-o schemă destinată plafonării dobânzilor la împrumuturi, potrivit Reuters. În încercarea de a evita recesiunea, Ungaria a anunţat în noiembrie că va oferi companiilor mari şi medii garanţii pentru împrumuturi şi credite cu dobânzi reduse cu o valoare totală de 200 de miliarde de forinţi (486 milioane de euro). 

Ungurii se tem că românii vor avea un salariu minim mai mare

Mai mult, ungurii se tem că salariul minim din România îl vor depăși pe al lor. Salariul minim pentru anul viitor va depinde de rata inflației prognozată. Asta înseamnă că va crește cu 11,5-17%, potrivit mfor.hu. De asemenea, angajatorii doresc ca impozitul pe contribuțiile sociale să scadă de la actualul 13%. În ciuda incertitudinilor, un lucru este deja clar: economia maghiară nu funcționează bine, scrie dailynewshungary.com. 

În România, salariile nete reprezintă aproximativ 61% din salariul brut, în timp ce această rată este de 66,5% în Ungaria. Cu toate acestea, salariul minim românesc îl va depăși pe cel maghiar chiar și în termeni neți. Salariul minim net al României va creşte la aproximativ 388 de euro, în timp ce cel maghiar va fi de 381 de euro, în cel mai bun scenariu. Ar însemna că rămâne în urmă în comparație cu alte țări din regiune. România a plecat dintr-o poziție mult mai defavorizată și chiar și aşa a reușit să depășească Ungaria. Problema este agravată și mai mult de inflația galopantă din țară, care distorsionează comparațiile de paritate a puterii de cumpărare, întrucât dintre țările vecine Ungaria are cea mai mare rată a inflației. Potrivit datelor Comisiei Europene, doar Letonia și Bulgaria rămân în urma Ungariei în ceea ce privește salariul minim. Cu toate acestea, creșterea lor anuală este mai mare decât cea a Ungariei, notează sursa citată. 

Într-o analiză publicată de ING în luna noiembrie, economiştii prognozează că Ungaria se îndreaptă către o recesiune tehnică. Cele mai mari două dificultăți cu care se confruntă Ungaria - facturi mai mari la energie și creșterea șomajului - nu au afectat pe deplin economia în al treilea trimestru. Cu toate acestea, scăderea cu 0,4% a PIB-ului în trimestrul III înseamnă că asistăm deja la prima etapă a recesiunii tehnice prognozate în Ungaria. Economiştii se așteaptă ca scăderea să continue în trimestrul IV, în principal din cauza scăderii consumului și a investiţiilor. Creșterea salariilor a fost pe minus în septembrie, în timp ce noile credite ipotecare au scăzut și ele. 

Gospodăriile trebuie să facă față pierderii puterii de cumpărare din cauza creșterii facturilor la energie. În sectorul corporativ, atât în ​​producție, cât și în servicii, există companii care își reduc timpul de lucru din cauza creșterii vertiginoase a costurilor cu energia. În opinia economiştilor ING, PIB-ul va scădea trimestrial cu 1,0-1,5% în ultimul trimestru al lui 2022.

În acest context, Uniunea Europeană a propus miercuri  suspendarea a 13 miliarde de euro din fondurile pentru Ungaria. Guvernul Orban nu a atins mai multe ţinte de care depindea acordarea banilor, iar reformele anticorupţie cerute de UE nu au fost atinse. În plus, Budapesta este acuzată că a blocat mai multe dosare europene, precum planul de ajutor de 18 miliarde de euro pentru refacerea Ucrainei.