Fără istorie la clasele a XI-a şi a XII-a, profil real. Critici şi controverse faţă de proiect: "Nu poţi să nu ai cunoştinţe despre istoria ţării"

Istoria ar putea deveni, la propriu, istorie în ultimii doi ani de liceu! Noile măsuri anunțate de Ministerul Educației reduc numărul de ore, iar în unele cazuri disciplina dispare complet dintre materiile obligatorii. Decizia a stârnit deja controverse şi schimbările urmează să fie discutate şi cu elevii. 

• Singurele zone din Bucureşti în care apartamentele de 2 camere sunt sub 100.000 de euro

"Cum diferenţiem o ideologie de dreapta de una de stânga?" Așa decurge acum o oră de istorie la clasa a 11-a, la Colegiul Național Bănățean. La catedră este Sorin Ionescu, profesor cu 25 de ani de experiență. El susţine că istoria românilor trebuie să rămână în trunchiul comun pentru că, doar aşa, elevii vor ştii ce s-a întâmplat în trecut şi ce să nu mai repete. "Este necesară pentru a le dezvolta copiilor aceste sentimente de apartenenta la grupul nostru, la naţiunea noastră", spune Sorin Ionescu, profesor de istorie.

Istoria ar putea fi eliminată pentru elevii de clasele a XI-a şi a XII-a, profil real

Potrivit noului plan-cadru al Ministerului Educaţiei, istoria, alături de geografie, ar putea deveni obligatorii doar în primii doi ani de liceu, pentru elevii de la profil real. Asta doar dacă nu îşi vor alege singuri materiile ca opţionale sau dacă liceul nu le va introduce în curriculumul de specialitate, în anii terminali. Aceeaşi situaţie şi în cazul elevilor cu specializarea filologie, care nu vor mai studia obligatoriu, în clasele a 11-a şi a 12-a matematică, fizică, biologie şi chimie. 

Mai multe universităţi de renume au reacționat la modificările care vizează planul cadru. Iar Academia Română a numit planul o ofensivă la adresa istoriei și geografiei. "Nu poţi să nu ai cunoştinţe despre istoria ţării, a Europei, a lumii în general sau cunoștinte de geografie. Poziţia UVT este de revizuire a acestei propuneri", a declarat Conf. univ. dr. Dorel Micle, Universitatea de Vest Timişoara.

În plus, mulţi profesori se tem acum că vor rămâne fără ore şi, automat, cu bani mai puţini. Lucru infirmat, însă, de Minister. "Se simt ameninţaţi din cauza faptului că se schimbă centrul de greutate de pe o disciplină la care ţinem foarte mult Istoria Românilor, şi se mută accentul spre alte discipline care pot fi complementare", adaugă Sorin Ionescu, profesor de istorie.

"Am trimis un mail în care am sesizat faptul că în Legea Educației, susţinem că formăm tânărului care termină 12 clase, 8 competențe. Printre ele este competenţa antreprenorială. În noile planuri cadru, s-a scos disciplina", spune Aida Lupulescu, profesor de economie.

Critici şi controverse

"Facem precizarea că programa se va reorganiza conform cerinţelor dvs. Numărul de norme rămâne constant sau chiar creşte", a declarat Bogdan Cristescu, secretar de stat Ministerul Educaţiei. Schimbările care vizează liceele ar putea intra în vigoare din anul şcolar 2026-2027. Astfel, primii elevi care vor experimenta noul sistem vor fi cei care sunt acum în clasa a şaptea. În acest fel, Ministerul Educaţiei spune că vrea să le dea șansa elevilor să se pregătească intensiv la materiile care îi atrag și care îi ajută în viitoarea profesie. Pe modelul american. "Marea schimbare poate fi definită în două cuvinte: flexibilitate şi autonomie", adaugă Bogdan Cristescu, secretar de stat Ministerul Educaţiei.

Însă nici măcar ei nu par încântaţi de idee. "Specializarea este o chestie importantă, toată lumea ar trebui să înveţe ce vrea, dar în acelaşi timp, cultura generală e ceva de care nu ne putem lipsi. Măcar o oră pe săptămână, şi aia contează", crede o elevă.

Planul-cadru va fi dezbătut şi cu elevii, anunţă Ministerul Educaţiei. Întâlniri vor fi organziate în Bucureşti, Timişoara, Cluj, dar şi online. Abia după va fi luată decizia finală, până pe 6 martie.