"Aşteptăm să vină femeia de la serviciu ca să aducă mâncare." Drama pescarilor care nu mai au loc în Deltă de când a început războiul din Ucraina

Războiul din Ucraina afectează grav pescuitul din Deltă. Pescarii nu mai au loc pe braţele Dunării de navele deviate aici. De multe ori le rup plasele, ori pescarii şi le taie singuri ca să nu fie agăţaţi şi aruncaţi în apă. Nu este singura problemă. În cel mai prost an pentru pescuit, cota de peşte pe care oamenii sunt nevoiţi să o predea în cherhanale s-a dublat. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Sunt zile când plasele pescarilor din Deltă sunt goale. În locurile unde obişnuiau să îşi întindă setcile, trec acum navele care nu mai au loc pe mare din cauza războiului.

Pescuitul, aproape imposibil din cauza navelor care circulă pe braţele Dunării

Andreea Filip, reporter Observator: Nave. Nave cât vedem cu ochii. Suntem pe braţul Chilia, locul în care ar trebui ca pescarii să pescuiască, însă lucrul acesta este imposibil, pentru că am numărat împreună cu ei, sunt mai bine de 40 de nave care stau în ancoră.

Traficul în zona porturilor este extrem de intens. Legal, navele ar trebui să circule pe partea ucraineană a Dunării. Dar, de când se trage asupra porturilor, de teamă, marinarii trec cu vapoarele pe partea românească. Aşa sunt agăţate şi rupte plasele pescarilor. 

Gheorghe Lujanschi, pescar: Renunţ la setcă mai degrabă decât să...

Andreea Filip, reporter Observator: Să vă răstoarne.

Gheorghe Lujanschi, pescar: Păi decât să mă răstoarne - cuţitul, am tăiat şi pa, pa!

Pescarii nu mai câştigă niciun ban

Gheorge Lujanschi a pierdut patru plase din primăvară şi până acum. Una costă 2.000 de lei. Bani greu de dat, pentru că, din pescuit, nu mai câştigă nimic.

Andreea Filip, reporter Observator: Ca acum a mai fost vreodată?

Gheorghe Lujanschi, pescar: Nu, e cel mai prost an.

Ziua nu au loc de nave, noaptea se tem de drone și lovituri antiaeriene.

Costică Tănase, pescar: Zgomotul ăla de la dronă e exact ca barca cu motor. Oricând poate să ne confunde antiaeriana ucraineană cu vreo dronă, ceva. Nu mai ne ducem, vă daţi seama. 

Din ce în ce mai puţin peşte în Deltă

Războiul a izbucnit oricum într-o perioadă în care peştele e tot mai rar în Deltă.

Adrian Bîlbă, biolog: Am închis foarte multe diguri, foarte multe zone din Lunca Dunării, zone care ar fi constituit terenuri de reproducere pentru multe specii de peşte. Multe canale nu au mai fost dragate, curăţate la capete.

Peștele are nevoie de un mediu specific pentru reproducere. Colmatarea canalelor împiedică acest proces. Din cauza aluviunilor și a sedimentelor, apa e mai mică pe canale, deci mai caldă și mai puțin oxigenată. În plus, malurile se surpă, ceea ce împiedică peştii să depună icre.

Cota de peşte anuală a fost majorată

În urmă cu cinci ani, un pescar prindea până la 7.000 de kilograme de peşte. Acum, captura anuală abia ajunge la o tonă. Lipsa repopulării este cauza principală. Nu mai există nicio fermă piscicolă din cele zece care erau înainte de Revoluție. Tot atunci, erau cinci mii de pescari, acum mai sunt puțin peste o mie. În mijlocul acestor probleme, cota de peşte pe care pescarii sunt obligaţi să o predea, anual, a fost majorată.

Gheorghe Lujanschi, pescar: Anul trecut aveam cota 1.500. Anul ăsta ne-a făcut-o de 3.000. S-a dublat. S-a dublat când peştele a scăzut. La scrumbie nici 500 de kile de scrumbie n-am prins.

Mircea Ghiban, Asociația Pescarilor Chilia: Am colegi care nu şi-au făcut cota de peşte din faptul că a fost un sezon foarte prost la pescuit şi au rămas fără permise vizate, anul acesta.

Cota are un rol foarte important. Este impusă pentru prevenirea braconajului şi a vânzării la negru. Autoritățile locale de la granița războiului consideră că pot fi făcute excepții.

Tudor Cernega, primar Ceatalchioi: Am făcut o solicitare către Guvernul României să încerce să găsim o soluţie de a-i ajuta şi pe ei cum îi ajutăm pe ucraineni să-i ajutăm şi pe cei din zona noastră.

Teodosie Marinov, guvernator Delta Dunării: Vom căuta soluţii prin care să diminuăm cotele ce le au de efectuat în ceea ce priveşte pescuitul comercial.

Pentru asta, e nevoie de o armată de instituții. Cotele sunt propuse de Institutul pentru Ecologie Acvatică de la Galaţi. Azi, nu a fost nimeni disponibil să ne răspundă la întrebări. Urmează aprobările Rezervaţiei Deltei Dunării, federaţiilor de pescari și Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură care ține de Ministerul Agriculturii. Dar, la București, problemele pescarilor sunt puţin cunoscute.

Ministerul Agriculturii amână luarea unei măsuri

Aurel Simion, secretar de stat Ministerul Agriculturii: Nu din Delta Dunării, de pescarii Marea Neagră ştiu. Au probleme cu minele care sunt împrăştiate prin mare. Nu pot ieşi la pescuit. Vom vedea, mă voi interesa la direcţia de specialitate.

Până atunci, oamenii din Deltă se întreabă ce vor pune mâine pe masă.

Gheorghe Lujanschi, pescar: Aşteptăm să vină femeia de la serviciu ca să aducă de mâncare şi când prindem, atunci ne compensăm, dăm înapoi, împrumutăm de la soţie.

"Ce să fac? Să câştig 1.000 de lei pe lună"

Dincolo de glumă, Gheorghe Lujanschi trăieşte o dramă. Şi tatăl şi bunicul său au fost pescari. Însă fiul său e nevoit să aleagă altă cale.

Gheorghe Lujanschi, pescar: Ce să fac? Să câştig 1.000 de lei pe lună, 2.000 maxim? Tata de acum e bătrân. Are casă, are masă, are familie, tot. Eu ce fac?

Așa că Gheorghe, va opri tradiția. A decis să îşi caute o slujbă la oraş sau în străinătate.