Atacul de la Camera Deputaţilor este revendicat de trei grupări - Surse 

Atacul cibernetic de la Camera Deputaţilor a fost revendicat de trei grupări, au declarat surse guvernamentale pentru Observator. Hackerii care au spart baza de date ar fi cerut 40.000 de euro, echivalentul în Bitcoin, pentru a şterge informaţiile respective, potrivit surselor Observator. 

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunţat, miercuri, că în atacul cibernetic de la Camera Deputaţilor s-au furat 316 documente, cu un volum total de 300 de megabytes, inclusiv copii ale actelor de identitate ale parlamentarilor. De asemenea, ministrul anunţă un atac cibernetic masiv asupra site-ului Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).

”Vorbim de un total de 316 fişiere care au fost copiate, dintre care 190 documente scanate şi 36 editabile”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, au fost sustrase atât documente publice, dar şi acte de identitate ale parlamentarilor. ”Conţinutul lor este unul public şi anume contracte de servicii, adrese instituţionale, date din buget şi date care nu sunt destinate publicului – copii după actele de identitate ale parlamentarilor”, a mai precizat ministrul.

Recompensa cerută de hackeri

Hackerii anunţă că au obţinut peste 250.000 de megabiţi (MB) de documente şi contracte, printre care cărţi de identitate, informaţii despre salarii, cheltuieli sau contracte de publicitate. "Încă nu se ştie total conţinutul datelor care au fost furate de la Camera Deputaţilor. Urmează ca în urma anchetei care a fost, care este în momentul de faţă să se stabilească foarte clar", a declarat Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării.

Sursele Observator spun că hackerii care au spart baza de date a Camerei Deputaţilor au cerut 40.000 de euro, echibalentul în Bitcoin, pentru a şterge datele respective. Directoratul Național de Securitate Cibernetică şi Cyber Inteligence din cadrul Serviciului Român de Informaţii se ocupă acum de ancheta desfăşurată în acest caz.

Ca să demonstreze că ei sunt în spatele atacului, infractorii digitali au publicat deja în Dark Web, Internetul Ascuns, buletinul premierului ţării şi pe cel al lui Kelemen Hunor. Dark Web este privit ca partea cea mai rea a Internetului, de unde se pot cumpăra de la date personale, la arme şi droguri. Este folosit inclusiv pentru trafic de organe şi pornografie infantilă.

Serverele din interiorul Camerei Deputaţilor, care conţin baza de date a întregii instituţii, au fost sparte de la distanţă. Datele care, în mod normal, pot fi accesate printr-un user name - vizibil pe ecran - şi o parolă criptată puteau fi obţinute fie printr-un virus trimis anterior printr-un email sau mesaj, fie hackerii au folosit programe care rulează sute de mii de parole până o găsesc pe cea bună.

Ministrul Digitalizării Bogdan Ivan a precizat, miercuri, răspunzând unor întrebări, că nu se pune problema plăţii răscumpărării.

Atac cibernetic la DNSC

Acesta anunţă, de asemenea, un atac cibernetic masiv asupra site-ului DNSC. ”În cursul noptţii, între ora 1 şi 7 dimineaţa, site-ul DNSC a fost atacat, cu o pondere de 18.000 de accesări pe secundă”, a mai afirmat Ivan.

Ministrul a explicat, însă, că site-ul DNSC este funcţional şi nu au fost sustrase documtente, efectele atacului fiind ”nul”. 

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a reiterat, marţi seara, că "nu are atribuţii de administrare sau de asigurare a securităţii cibernetice" a sistemului informatic al Camerei Deputaţilor.

"În contextul declaraţiilor transmise astăzi de ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, referitor la responsabilitatea instituţiei noastre cu privire la atacul cibernetic asupra sistemului informatic al Camerei Deputaţilor, reiterăm faptul că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale nu are atribuţii de administrare sau de asigurare a securităţii cibernetice a sistemului atacat. De altfel, ministrul a şi rectificat public faptul că STS nu asigură securitate cibernetică şi nu administrează sistemul IT de la Camera Deputaţilor. STS va asigura tot suportul necesar pentru remedierea acestor tipuri de situaţii semnalate instituţiei noastre de către beneficiarii de servicii IT&C", a precizat Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

De altfel, ministrul Bogdan Ivan a precizat că la Camera Deputaţilor se gestionează în regie proprie securitatea cibernetică. ”Toţi cei care sunt consideraţi responsabili (...) vor putea să răspundă în faţa legii pentru acest lucru. Principalii vinovaţi sunt atacatorii”, a mai declarat ministrul.

Ministrul a precizat că, în general, în cazul atacurilor, problema ţine de eroare umană, statistica arâtând că 90% din atacuri se produc din eroare umană.  ”Sistemele nu au fost actualizate cu cele mai noi tehnilogii şi versiuni de soft (...) pe unele sisteme funcţiona Windows 7”, a mai precizat ministrul. 

În România, zilnic, instituţiile publice sunt vizate de aproximativ 250 de atacuri, dar de amploare mult mai mică. Gruparea care a dat atacul la Camera Deputaţilor pare una nouă. Anul trecut a revendicat 36 de spargeri, iar luna aceasta 4.