Video Hackerii care au publicat buletinele lui Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor cer 40.000 de euro. STS şi SRI au făcut celulă de criză să ancheteze cazul

Atacul a fost anunţat chiar de hackeri. Pe un site italian care pare să centralizeze toate loviturile date, piraţii informatici au dat data şi ora exactă în care serverul Camerei Deputaţilor a fost spart. Lovitura apare cu o zi înainte ca în România să dea alarma. "Am obținut mai mult de 250.000 MB documente și contracte și mai multe informații de la Camera Deputaților a României. Documente importante despre deputați (carte de identitate, salariu, cheltuieli, contracte de publicitate, birourile angajaților deputați și altele)", s-au lăudat hackerii.

Recompensa cerută de hackeri

Hackerii anunţă că au obţinut peste 250.000 de megabiţi (MB) de documente şi contracte, printre care cărţi de identitate, informaţii despre salarii, cheltuieli sau contracte de publicitate. "Încă nu se ştie total conţinutul datelor care au fost furate de la Camera Deputaţilor. Urmează ca în urma anchetei care a fost, care este în momentul de faţă să se stabilească foarte clar", a declarat Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării. Sursele Observator spun că hackerii care au spart baza de date a Camerei Deputaţilor au cerut 40.000 de euro, echibalentul în Bitcoin, pentru a şterge datele respective. Directoratul Național de Securitate Cibernetică şi Cyber Inteligence din cadrul Serviciului Român de Informaţii se ocupă acum de ancheta desfăşurată în acest caz.

Ca să demonstreze că ei sunt în spatele atacului, infractorii digitali au publicat deja în Dark Web, Internetul Ascuns, buletinul premierului ţării şi pe cel al lui Kelemen Hunor. Dark Web este privit ca partea cea mai rea a Internetului, de unde se pot cumpăra de la date personale, la arme şi droguri. Este folosit inclusiv pentru trafic de organe şi pornografie infantilă. Serverele din interiorul Camerei Deputaţilor, care conţin baza de date a întregii instituţii, au fost sparte de la distanţă. Datele care, în mod normal, pot fi accesate printr-un user name - vizibil pe ecran - şi o parolă criptată puteau fi obţinute fie printr-un virus trimis anterior printr-un email sau mesaj, fie hackerii au folosit programe care rulează sute de mii de parole până o găsesc pe cea bună.

"Orice sistem informatic prezintă vulnerabilităţi. Toate vulnerabilităţile acestea trebuie identificate într-un mod proactiv înainte ca ele să fie exploatate", a declarat Mădălin Dumitru, specialist în securitate cibernetică. "Responsabilitatea este atât a STS, cât şi responsabilitatea directă a Camerei Deputaţilor. În momentul de faţă, avem pe rol mai multe modif legislative la legea securităţii cibernetice pentru a înăspri cât se poate de mult această legislaţie", a declarat Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării.

Printr-un comunicat STS transmite că nu asigură administrarea sau securitatea cibernetică a sistemului informatic de la Camera Deputaţilor. De asta s-ar ocupa departamentul de IT al Camerei. Pentru numărul trei în stat însă securitatea informaţiilor pare să fie ultima problemă. "Ca urmare a informațiilor vehiculate în spațiul public privind incidentul informatic de la Camera Deputaților, pentru corecta informare a opiniei publice, Biroul de presă al STS precizează că STS nu asigură administrarea sau securitatea cibernetică a sistemului informatic respectiv", se arată în comunicatul STS.

Camera Deputaților a depus plângere la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. DIICOT a început deja o anchetă pentru acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice, perturbarea funcționării sistemelor informatice și șantaj. În România, zilnic, instituţiile publice sunt vizate de aproximativ 250 de atacuri, dar de amploare mult mai mică. Gruparea care a dat atacul la Camera Deputaţilor pare una nouă. Anul trecut a revendicat 36 de spargeri, iar luna aceasta 4.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰