Mihai Suciu şi-a îndeplinit visul la Gala "Ajut Eu" şi va merge la meciul Real Madrid – Barcelona

Campania AJUT EU a început, iar timp de 26 de zile, oricine poate fi erou. Doar am împlinit aici, la Antena 1, 26 de ani! În prima gală a generozităţii, poveşti emoţionante au unit inimi şi au pus România în mişcare.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Campania AJUT EU a început, iar timp de 26 de zile, oricine poate fi erou. Doar am împlinit aici, la Antena 1, 26 de ani! În prima gală a generozităţii, poveşti emoţionante au unit inimi şi au pus România în mişcare.

Printre cei care şi-au spus dorinţele, iar oameni de bine au sărit să ajute, se află şi Mihai Suciu. La 14 ani, Mihai e o lecţie de viaţă.

Deşi s-a născut prematur, iar medicii nu i-au dat vreo speranţă că va merge vreodată, fiecare pas pe care-l face e o bătălie câştigată. Îşi doreşte să se bucure de copilărie, la fel ca prietenii lui din şcoală.

De când a venit pe lume, aşa a fost fiecare zi din viaţa lui Mihai - plină de obstacole. O permanentă competiţie. Cu cei din jur, dar mai ales cu el. Şi, cu fiecare mică victorie obţinută, el a devenit copilul puternic de azi.

De 14 ani, din clipa în care a intrat în această lume, cu stângul, aşa e viaţa lui Mihai. S-a născut prematur. Iar cele câteva secunde în care creierul nu i s-a oxigenat, au lăsat urme adânci. De neşters vreodată, au spus medicii. Care n-au crezut că Mihai va putea sta în picioare.

Mihai a refuzat o viaţă în scaunul cu rotile. Şi-a spus mereu că el e un copil normal. Cu zâmbet şi voinţă de fier a intră în fiecare zi în sala de recuperare. Ca şi cum o importantă olimpiadă îl aşteaptă.

Nicoleta Nicolescu - kinetoterapeut: Este un antrenament destul de intens, dureaza undeva la o ora, o ora jumate si efortul este diferit de-a lungul antrenamentului. Are dorinta! E o colaborare, din punctul meu de vedere, foarte buna!

Are o permanentă dorinţă de a-şi depăşească limitele, e curios, vrea să ştie mai multe, să descopere lumea fascinantă din jurul lui. De exemplu, camera noastră de filmat.

Acasă, îl aşteaptă de fiecare dată Maria, sora geamănă. Mai mare decât el cu câteva minute. Acele minute care au făcut diferenţa. Cei doi sunt ca jumătăţile care se completează perfect: el e neajutorat, ea protectoare. El e bun la limba română, ea, la matematică.

Mihai e pentru Maria model de curaj şi demnitate. Felul în care el îşi duce boala o face şi pe ea mai puternică. Un fel de scut de apărare în faţa celor care ar putea să îl rănească.

Maria Suciu, sora lui Mihai: Eram in timpul unei ore de geometrie si Mihai ridicase mana. Si nu poate ridica mana cum o ridicam noi toti. In spatele lui si in spatele profesoarei care nu era atenta, colegii ridicau in batjocura mana. Si radeau. M-am uitat o data urat la ei si l-au lasat in pace. Eu mi-l imaginez pe el foarte puternic si, de fapt, chiar e foarte puternic. Eu nu stiu daca as rezista in postura lui o zi! La toate jignirile si tot rasul. Toate piedicile pe care le are el, Eu nu as putea rezista!

Mama lui Mihai: Are si el caderile lui. Dar cred ca si caracterul lui este foarte puternic. Fondul lui, caracterul lui cred ca il ajuta foarte mult. La numarul de incercari prin care a trecut, la programul pe care il are zilnic, la presiunea la care este supus zilnic, pe multa lume ar doborî. Chiar si pe noi, adultii.

Dar Mihai rezistă. Mai are încă multe de rezolvat - operaţii la genunchi, implanturi şi şedinţe de recuperare. Un efort continuu pentru el, o povară greu de dus pentru părinţi - toate acestea costă peste 100 de mii de euro.

Mama lui Mihai: Drumul nostru a inceput atunci cand el avea 9 luni. Faptul ca am reusit sa ajungem in SUA se datoreaza Fundatiei Mereu Aproape si tuturor celor care sunt in jurul nostru. Calitatea vietii lui Mihai s-a imbunatatit considerabil si pentru asta o sa fiu vesnic recunoscatore.

Dar n-o să-i poată da nimeni, înapoi, timpul pe care n-a apucat să-l petreacă la joacă, pe terenul pe fotbal ori alergând prin parc, cu o trotinetă. O experienţă pe care ar da orice să o trăiască. Numai să aibă trotineta.

Mihai: Mi-as dori o trotineta electrica care sa ma ajute sa tin pasul cu colegii mei. Sa fiu in pas cu ei, sa nu ii fac sa astepte. Imi place viteza si tot ce tine de ea. Masini. Imi place foarte mult viteza si as vrea sa simt adrenalina. As vrea sa simt o senzatie mai extrema, niste piloti profesionisti care sa mearga cu o viteza mai mare. Pe circuit.

Bucuriile lui sunt colecţii de stări şi emoţii. Atunci când nu poate face ceva, vrea să traiască măcar în preajma celor care pot. Se hrăneşte din bucuria lor. De aceea ar vrea să meargă, măcar o dată, pe un stadion.

Mihai: Imi place fotbalul, dar din pacate nu pot sa il practic. Dar totusi, si daca nu il pot practica, as vrea sa ma duc la un meci la Steaua, care e echipa mea preferata ca sa vad mai mult atmosfera de pe stadion.

Sau, ar vrea să îl întâlnească, pe Sely, celebrul youtuber.

Mihai: Imi place cum a reusit din putinul pe care l-a avut, a luat-o de jos si a ajuns la un nivel foarte ridicat.

Altceva, nu-şi mai doreşte. Decât să fie el bine, şi să poată da şi altora din puţinul lui.

Mihai: Scrisese, la un moment dat, o mamica ca are salariu foarte mic si ca si-ar dori sa primeasca fiul ei o consola. Si m-am gandit ca eu am o consola veche si vreau sa o schimb. Si unii oameni chiar nu au deloc!

Băiatul căruia medicii i-au spus, la naştere, că nu se va ridica în picioare, e pregătit să cucerească lumea cu pofta lui de viaţă. Iar lumea pare să nu aibă limite pentru el.