Care este riscul ca un cutremur precum cel din Turcia să aibă loc şi în România. Explicaţia unui seismolog

Mihail Diaconescu, doctor geofizician la Instititutul de Fizică a Pământului, a vorbit despre cele două cutremure puternice care au avut loc în Turcia, dar şi despre activitatea seismică din România şi despre riscul ca un astfel de fenomen extrem să aibă loc şi pe teritoriul ţării noastre. 

• 18 judeţe, sub avertizare meteo de vreme severă până la noapte. DETALII la Observator 13:00, la Antena 1
• Robert Fico poate vorbi, dar starea sa rămâne gravă. Medicii i-au amânat cea de-a doua operaţie

Mihai Diaconescu, seismolog INFP: Nu am întâlnit în cariera mea o secvenţă seismică care să prezinte două cutremure de magnitudini atât de mari, într-un interval atât de scurt de timp. O explicaţie ar fi că primul cutremur, cel de 7,8, s-a produs în apropierea unui punct de joncţiune între Placa Africană, Placa Arabică şi Blocul Nord-Anatolian, pe o falie numită falia Est-Anatoliană, care este o prelungire a faliei transformante care vine din Marea Moartă. 

Alessandra Stoicescu, prezentator Observator: Deci primul cutremur era de aşteptat, se încadra în tiparul seismelor din Turcia. 

Mihai Diaconescu, seismolog INFP: Această magnitudine nu a fost întâlnită până acum în Turcia. Au fost cutremure de 7 şi uşor peste 7, dar pe falia Nord-Anatoliană. 

Alessandra Stoicescu, prezentator Observator:  Cel din 1939, mai ales?

Mihai Diaconescu, seismolog INFP: Erzincanul a fost mai în interior, a produs şi un tsunami, dar în zona Istanbul, falia Nord-Anatoliană, care este paralelă cu Coasta Mării Negre turceşti, acolo se produc cutremure cu peste 7. Aici nu erau cunoscute. Deci este atipic de la cap la coadă, iar al doilea cutremur nu se putea produce dacă nu erau întrunite nişte condiţii fizice de a se produce cutremurul. Impulsul primit de la cutremurul de 7,8 a fost picătura care a umplut paharul.

Alessandra Stoicescu, prezentator Observator: Asta, în termeni populari, înseamnă că este un deranj acolo, al lucrurilor aşa cum le ştiam. De deranjul acesta ne e teamă şi nouă, în România. Trăim cu spaima unui cutremur mare, nu suntem pregătiţi pentru el, clădirile noastre nu sunt sigure, pentru Bucureşti ar fi un dezastru. Acest deranj, dublat şi de faptul că la nouă minute am avut şi un cutremur în Vrancea, n-ar trebui să fie influenţate. 

Mihai Diaconescu, seismolog INFP: Eu nu cred că sunt influenţate de cutremurul din Turcia. În primul rând, este o distanţă de cel puţin 900 de kilometri între zona Vrancea şi zona unde s-a produs. În al doilea rând, avem nişte aşa-zişi "amortizori tectonici", alte sisteme de falii care amortizează propagarea undelor seismice la intensitatea din epicentru. Ele suferă oricum un proces de absorbţie.

Alessandra Stoicescu, prezentator Observator: Cum e activitatea seismică din România acum?

Mihai Diaconescu, seismolog INFP: Activitatea seismică este normală, chiar şi cu cele patru cutremure de magnitudini de 2, 3, tipice pentru zona Vrancea. 

Alessandra Stoicescu, prezentator Observator: Sesizaţi totuşi un pericol de schimbare a lucrurilor tipice şi pentru zona noastră, din punct de vedere seismic?

Mihai Diaconescu, seismolog INFP: Pentru zona Vrancea, nu am sesizat o activitate care să mă ducă cu gândul că s-ar întâmpla ceva acolo. În zona turcă, am sesizat că în ultimele două-trei săptămâni au tot fost cutremure de 4, 5 şi mi-am pus problema - "măi, e ceva acolo, cred că vine unul mare". Dar de la a crede până la a demonstra, e o diferenţă mare.