Câte clădiri din Capitală au fost consolidate de la cutremurul din 77. "E o problemă care are nevoie de zeci de ani de zile ca să o rezolvăm"

Marile tragedii ne trezesc pe moment, dar apoi sistemul amorţeşte la loc. De o lună, după cutremurele din Turcia, Siria şi apoi Gorj, autorităţile anunţă măsuri fără precedent în caz de seism. În realitate, avem doar câteva zeci de clădiri consolidate şi zeci de mii de oameni sunt în pericol de moarte. Iată cum arată Capitala, la 46 de ani de la cutremurul din 1977.

• Profesoara româncă ucisă în atacul din Georgia, eroină pentru SUA. Christina Irimie s-a aruncat în faţa gloanţelor ca să-i salveze viaţa unei eleve

E o tragedie pe care România a trăit-o cândva. O catastrofă de care ne amintim la fiecare seism mai mic sau mai mare. La o lună de la cutremurul din Turcia şi la 46 de ani de la marele cutremur din Vrancea, aleşii se întrec în planuri, promisiuni şi măsuri.

Autorităţile şi-au amintit după cele două cutremure şi de şcolile care funcţionează în clădiri cu risc seismic 1. Inspectoratul de Stat în Construcţii verifică toate firmele turceşti de la noi şi marile proiecte de infrastructură făcute de turci Ministerul Educaţiei a închis zeci de şcoli cu risc seismic. Inspectoratul de Stat în Construcţii a luat la verificat toate firmele turceşti care construiesc în România.

În toată ţara, au sunat săptămâna aceasta alarmele, într-un exerciţiu organizat de forţele de intervenţie. Şi pentru prima oară, Guvernul schimbă regulile de consolidare: nu vor mai fi închiriate apartamente în blocuri cu bulină şi nu va mai fi nevoie de semnăturile tuturor proprietarilor pentru începerea lucrărilor. Pare că ne-am trezit, doar că nu ar fi prima oară.

Consolidarea clădirilor din Capitală, un proiect care se va întinde pe decenii

Matei Sumbasacu, inginer: "Oamenilor li s-au vândut de foarte multe ori povești, oamenilor li s-a promis că această problemă va fi rezolvată în 3 ani, în 5 ani...nimeni nu și-a asumat că, de fapt, asta e o problemă care are nevoie de zeci de ani de zile ca să o rezolvăm."

Zeci de ani am avut, doar că s-au scurs fără rezultate prea mari în Bucureşti. În 27 de ani de la Revoluţie, în Bucureşti, Primăria Capitalei a consolidat doar 20 de imobile.

Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: "Problema cea mai mare este că programul de inventariere a clădirilor cu risc seismic s-a oprit brusc în anul 2000 şi n-a mai fost niciodată continuat sistematic."

Matei Sumbasacu, inginer: "În România nu e clar ce s-a consolidat, cât de bine s-a consolidat și cine s-a ocupat de acele consolidări."

Cea mai periculoasă clădire din Capitală

Dintre sutele de clădiri care au nevoie de consolidare în Capitală, lucrări se fac doar la două. Teoretic.

Reporter Observator: "Unul dintre șantiere este aici, pe bulevardul Regina Elisabeta. Se lucrează la reabilitarea fațadei doar că în acest moment lucrările sunt sistate. Chiar și în aceste condiții, primăria promite ca anul acesta vor mai fi deschise 4 șantiere."

Imobilul de pe strada Gării de Nord este cel mai mare bloc din Capitală cu risc seismic. Construit în 1956 blocul are peste 500 de apartamente în care trăiesc 900 de oameni. Problema e că până la un cutremur blocul este deja deteriorat și au început să cadă bucăți din tencuială. După ultimele cutremure, oamenii au renunţat să aştepte după autorităţi. Au început să se mute.

Matei Sumbasacu e inginer specializat în cutremure. Când priveşte Bucureştiul de sus, confirmă scenariul negru pe care îl vom trăi la următorul mare seism.

Matei Sumbasacu, inginer: "Este foarte posibil ca pe acest filmuleț făcut, după cutremur, să nu mai apară multe dintre clădirile pe care le avem acum."

Cutremurul din 1977

Inima Capitalei e demult o bombă cu ceas. La o simplă plimbare pe bulevardul Magheru, de exemplu, descoperi zeci de clădiri cu risc seismic, mai mic sau mai mare. Majoritatea, construite înainte de cutremurul de 1940 - aşadar, slăbite deja de două seisme majore, de cel puțin 7,2 grade.

În martie 1977, 33 de clădiri şi blocuri de înălţime mare sau medie s-au prăbușit. De peste zece ori mai multe, 350, ar putea cădea numai în Bucureşti, spun experţii, dacă un seism similar s-ar produce azi. În total, o suprafaţă de peste 230 de hectare, cât 13 parcuri Izvor, ar fi îngropată în moloz. Cu pierderi de 25 de miliarde de euro. Şi zeci de mii de morţi.

Răzvan Munteanu, director AMCCRS: "Clădirile nu se transformă ca o băutură care, pe măsură ce trece timpul, devine mai bună. Toate aceste lucruri vor avea efect în cazul unui cutremur. Nu au existat programe de reparații capitale."

Mâine, la Observator 19, vedeţi povestea unor supravieţuiri miraculoase, din cutremurul de pe 4 martie 1977.