Ce au câștigat România și Bulgaria, de fapt, după aderarea parțială la Schengen. Nu scăpăm de ce ne arde cel mai tare

Aderarea României la Schengen. Pe final de an, primim o veste bună! Sau pe jumătate bună. România intră în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime din luna martie. Mai exact, cei care pleacă în vacanţă în Europa cu avionul scapă de controlul paşapoartelor, iar verificarea mărfurilor în portul Constanţa va dura semnificativ mai puţin. Nu scăpăm, însă de ce ne arde cel mai tare: vămile terestre vor fi în continuare un chin.

• 18 judeţe, sub avertizare meteo de vreme severă până la noapte. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Robert Fico poate vorbi, dar starea sa rămâne gravă. Medicii i-au amânat cea de-a doua operaţie

Austria, singura ţară care se împotrivea aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, şi-a schimbat poziţia în penultima zi a anului. 

• Cristi Popovici, reporter Observator: Acordul, ratificat de Consiliul Uniunii Europene, prevede 5 condiţii. Una este creșterea operațiunilor Frontex, precum și bani de la Comisia Europeană pentru o protecție mai bună a frontierelor externe. A doua condiţie o reprezintă consolidarea controalelor la graniţele cu ţarile non-Schengen, iar a treia este acceptarea solicitantilor de azil din Austria, în special a celor din Afganistan și Siria. A patra condiţie este ca ofițeri de control austrieci sa fie prezenti în aeroporturile din Rom şi Bulg. Şi în fine, ultima prevede un angajament de a discuta funcționarea Schengen în 2024. 

Mai-marii ţării s-au lăudat cu victoria. Aproape de miezul nopţii, preşedintele Iohannis scria pe reţelele de socializare că "eforturile susținute vor continua pentru aderarea cât mai curând și cu frontierele terestre". Premierul Marcel Ciolacu a postat un mesaj euforic: "După 13 ani de eșecuri și umilințe, acest Guvern a pornit un proces care de astăzi este ireversibil".

Oficialii europeni au felicitat România și Bulgaria pentru aderarea la Schengen

Printre ei, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Românii de rând, care şi-ar fi dorit în primul rând aderarea terestră la spaţiul Schengen, nu împărtăşesc acelaşi optimism: "Ce glumă sinistră. România şi Bulgaria sunt insultate de această admitere pe jumătate".

Sunt doar câteva din sutele de mesaje postate de români pe pagina de Twitter a preşedintei Parlamentului European. În ţară, multe voci taxează aşa-zisa victorie a ministrului de Interne. Vămile terestre vor fi în continuare supraaglomerate pentru miile de români care vin şi ies din ţară de sărbători şi în vacanţe. În primele luni ale acestui an, traficul cetăţenior români la frontiere a crescut cu 15% faţă de 2022. Cele mai mari valori s-a înregistrat la graniţa cu Ungaria. 

• Razvan Nicolescu, fost ministru: Nu trebuie să ne entuziasmăm pentru că nu este foarte clar ce se întâmplă cu graniţele terestre, care ne interesează cel mai mult. Mai ales din punct de vedere economic, pierdem câteva miliarde de euro în fiecare an, pentru că nu ni se recunoaşte un drept pe care îl avem de peste 10 ani.

România a îndeplinit încă din 2011 condițiile tehnice de aderare la Schengen

Aderarea aeriană şi maritimă vine cu nişte avantaje. Cei care pleacă în vacanţe cu avionul în Europa nu vor mai fi nevoiţi să stea la controlul paşapoartelor, ca până acum. Iar în portul Constanţa, operaţiunile de verificare se vor derula mult mai rapid. În prezent, controlul mărfurilor durează, în medie, două zile.