Ce este "operaţiunea de kompromat" de care sunt acuzate autorităţile statului că au orchestrat-o împotriva jurnalistei Emilia Şercan

Jurnalista Emilia Şercan acuză că autorităţile statului au orchestrat o operaţiune de kompromat împotriva sa după ce a dezvăluit că teza premierului Nicolae Ciucă este plagiată.

• România, lovită de ciclonul Ashley, fix când Dunărea va avea debitul maxim. Pregătiri de evacuare

Jurnalista Emilia Şercan acuză că autorităţile statului au orchestrat o operaţiune de kompromat împotriva sa după ce a dezvăluit că teza premierului Nicolae Ciucă este plagiată, iar acum încearcă să muşamalizeze această acţiune.

Ce este o operaţiune de kompromat

Emilia Şercan afirmă că în decurs de o lună a fost vizată de trei acţiuni distincte de ameninţare, defăimare şi intimidare şi că una dintre acestea a fost făcută, potrivit  probelor pe care le deţine, cu complicitatea unor persoane din instituţii ale statului.

Termenul kompromat vine din limba rusă şi înseamnă "material compromiţător". El a fost împrumutat din jargonul agenţilor KGB din era Stalin şi face referire la informaţii care pot dăuna unei persoane publice, fie prin publicitate negativă, fie prin şantaj.

"Am decis să denunţ public operaţiunile de discreditare şi intimidare la care sunt supusă după 18 ianuarie 2022, data la care am dezvăluit că teza premierului României, Nicolae Ciucă, este plagiată. Am decis acest lucru pentru că, de data aceasta, jucătorul-cheie este chiar statul român: o probă pe care am furnizat-o Poliţiei Române pentru a identifica autorul unei infracţiuni de violare a vieţii private a fost scursă din dosar în aceeaşi zi, devenind baza unei ample operaţiuni de kompromat", afirmă jurnalista într-un text publicat de Press One.

Replica autorităţilor în cazul acuzaţiilor aduse de Emilia Şercan

În replică, IGPR a precizat că două dintre dosarele penale  referitoare la violarea vieţii private deschise ca urmare a plângerilor depuse de jurnalistă, dosare  pentru care a fost extinsă urmărirea penală şi pentru acces ilegal la un sistem informatic, au fost reunite şi preluate de Parchetul Tribunalului Bucureşti. La acest moment, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, există în lucru doar dosarul penal referitor la ameninţare, sub supravegherea procurorului. "În prezent, se aşteptă un răspuns, într-un ordin european de anchetă, vital pentru continuarea activităţilor procedurale", subliniază IGPR.

"La nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, au fost înregistrate 3 dosare penale, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, privind săvârşirea infracţiunilor de ameninţare, de violare a vieţii private şi cel de-al treilea, privind tot  săvârşirea infracţiunii de violare a vieţii private. Cele două dosare penale, referitoare la săvârşirea infracţiunii de violare a vieţii private, au fost reunite şi ulterior a fost extinsă urmărirea penală, in rem, şi pentru săvârşirea infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic, motiv pentru care a fost declinată competenţa, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la data 14.03.2022", a precizat IGPR, după apariţia acuzaţiilor jurnalistei Emilia Şercan.

Conform IGPR, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti efectuează cercetări, în anchetă proprie. 

La acest moment, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, există în lucru doar dosarul penal referitor la ameninţare, sub supravegherea procurorului, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, fiind efectuate activităţi specifice, în vederea identificarii autorului.

Emilia Şercan acuză că a fost ameninţată şi intimidată

Emilia Şercan afirmă că în decurs de o lună a fost vizată de trei acţiuni distincte de ameninţare, defăimare şi intimidare – toate legate de munca sa de jurnalist de investigaţie - şi că pentru fiecare dintre aceste trei acţiuni de ameninţare şi denigrare a depus deja plângeri penale la Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Bucureşti, dosarele penale fiind anchetate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 4 Bucureşti, a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. 

"Una dintre acţiunile de defăimare şi intimidare a fost făcută, potrivit  probelor pe care le deţin, cu complicitatea unor persoane din instituţii ale statului", precizează Şercan.

Prima dintre cele trei acţiuni a avut loc pe 19 ianuarie 2022, la o zi după ce a dezvăluit că prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a plagiat în teza de doctorat,  fiind vorba despre un mesaj de ameninţare legat direct de articolul referitor la plagiatul premierului.

În data de 2 februarie 2022 Emilia Şercan a primit o nouă ameninţare, pentru care a depus o a doua plângere penală.

Conform jurnalistei, în seara zilei de 16 februarie 2022 a găsit un mesaj pe Facebook, de la o persoană cu care nu este conectată prin reţeaua de socializare şi pe care nu o cunoaşte, prin care îi erau transmise un număr de 5 fotografii personale, realizate în urmă cu aproximativ 20 de ani de logodnicul său de la acel moment, în apartamentul în care locuiau împreună. 

"Fotografiile mă înfăţişează într-un restaurant de la munte sau în ipostaze obişnuite, ce ţin de rutina zilnică a fiecărui om care e la el acasă, în camera de baie, după duş, într-o ţinută sumară", precizează Şercan, care adaugă că tot în acea seară, a descoperit că fotografiile au fost încărcate pe mai multe site-uri pentru adulţi. 

"După ce am analizat situaţia, am realizat că fotografiile mi-au fost sustrase dintr-un dispozitiv electronic şi ulterior au fost încărcate pe respectivele platforme. Nu am trimis niciodată cuiva acele fotografii şi nici nu le-am încărcat niciodată pe conturile respective. N-am conturi pe astfel de site-uri şi nici nu accesez astfel de platforme", relatează Emilia Şercan.

Ea mai afirmă că la ora 20:45, în data de 16 februarie, a făcut o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook Messenger pentru a avea dovada că cineva i-a trimis respectivele fotografii, iar a doua zi a mers la subcomisara de poliţie care se ocupa deja de cele două cazuri de ameninţare, anterior, trimiţându-i acesteia captura de ecran  în care apăreau şi numele persoanei, dar şi mesajele şi pozele primite de la aceasta.  Ulterior, subcomisara de poliţie a printat captura de ecran şi a depus-o ca probă la dosarul penal.

"A doua dimineaţă, pe 18 februarie, am fost notificată printr-o alertă Google că acea captură de ecran, pe care eu am depus-o ca probă într-un dosar penal, dar şi pozele personale furate, au fost publicate pe un site înregistrat în Republica Moldova", afirmă jurnalista.

Ea atrage atenţia că pe captura de ecran publicată de site-ul din Republica Moldova figurează atât ora la care a făcut-o cu telefonul personal, cu o seară înainte de a o depune la dosar, cât şi datele de reţea şi starea bateriei telefonului său de la acel moment, în condiţiile în care acea captură de ecran exista, la ora la care a părăsit secţia de poliţie, în doar două locuri: în telefonul său personal şi în cel al subcomisarei de poliţie, căreia i-a furnizat-o cu titlul de probă pentru a fi depusă în dosarul deschis în urma plângerii penale înregistrate la Poliţie în ziua anterioară.

Jurnalista contrazice analiza făcută de poliţie

Emilia Şercan precizează că a discutat cu ministrul de Interne Lucian Bode în legătură cu scurgerea acestei probe dintr-un dosar, de către poliţie, iar acesta i-a facilitat o întâlnire cu şeful Poliţiei Române, chestorul de poliţie Benone Matei, care i-a prezentat ulterior o presupusă analiză a modului în care captura de ecran şi fotografiile sale furate au fost răspândite pe internet, arătându-i o copie a unui articol de presă, pe care i l-a indicat ca fiind „sursa zero” – cea care ar fi publicat prima dată pe internet atât fotografiile personale, cât şi captura de ecran pe care am despus-o ca probă la dosar.  

Totodată a depus o nouă plângere penală la Direcţia Control Intern a Inspectoratului General al Poliţiei Române pentru scurgere de informaţii dintr-o anchetă penală, dar şi pentru violarea vieţii private.

Jurnalista prezintă o serie de argumente care contrazic analiza făcută de poliţie, inclusiv referitoare la ora la care a fost publicat articolul comsiderat "surse zero".

"Cum poate explica Poliţia Română publicarea unei capturi de ecran care se afla doar în telefonul meu şi în telefonul subcomisarei care s-a ocupat de înregistrarea plângerii penale în care am reclamat furtul pozelor şi violarea vieţii private?", întreabă Emilia Şercan, acuzând şi că  la 45 de zile după depunerea plângerii, nu a primit nici acces la dosar şi nici nu a fost chemată la Parchet pentru audieri.

Ea anunţă şi că la 9 martie 2022 a trimis scrisori de informare către preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode, procurorul general al României Gabriela Scutea şi şeful Poliţiei Române Benone Matei. 

"I-am informat în mod oficial despre faptul că autorităţile statului român orchestrează acţiuni pentru compromiterea mea, dar şi despre muşamalizarea operaţiunii de kompromat, iniţiată la scurt timp după ce am scris despre teza de doctorat plagiată a premierului Nicolae Ciucă, precum şi despre faptul că plângerile mele referitoare la violarea vieţii private şi la scurgerea de informaţii nu sunt anchetate în mod corespunzător.", precizează jurnalista.