Cum ar fi înființat chinezii o secție de "poliție" clandestină în Dobroești, Ilfov. Reacția primarului: S-a încheiat un protocol de înfrățire cu Nantong

Safeguard Defenders, o organizaţie de activişti pentru drepturile omului, cu sediul în Madrid, Spania susţine într-un nou raport prezentat duminică presei internaţionale că în ţara noastră ar exista secţii de poliţie chineze, mai exact la Dobroeşti în Ilfov. 

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Potrivit Safeguard Defenders în localitatea Dobroeşti, din Ilfov ar exista şi o secţie de poliţie controlată direct din oraşul chinez Nantong. Dobroeşti are puţin peste 2000 de locuitori și numără zeci de comercianţi chinezi.  "La 13 iunie 2017, poliția din Nantong a declarat că (...) "a emis carduri de legătură" pentru sub-centre din Sudan, Namibia, Canada, Japonia, Panama, Australia și Noua Zeelandă, citând subcentre înființate în 20 de state, inclusiv în Angola, Zambia, Ecuador, România şi alte ţări (...).", se arată în raportul Safeguard Defenders.

Safeguard Defenders: E o problemă de securitate națională pentru România

Într-un articol publicat de Jiangsu Changan Net în 2017 și în prezent șters de pe site, dar care poate fi accesat aici, chinezii susțin că: "În februarie anul trecut, Biroul de Securitate Publică din Nantong, Oficiul pentru Afaceri chineze de peste mări și Camera Mondială de Comerț și Industrie au răspuns activ și au profitat de oportunitatea construcției "Centura și Drumul" și au înființat prima poliție națională și de peste mări din Nantong și Centrul Chinez de servicii comune în Angola, Zambia, Ecuador. Au fost înființate sub-centre în România, Cambodgia, Myanmar, Africa de Sud, Indonezia, Chile, Madagascar, Nigeria, Serbia, Emiratele Arabe Unite și alte țări, precum și un serviciu juridic secundar. Centrul a fost înființat cu firma de avocatură Beijing Longan (Nantong), care este calificată pentru servicii juridice în străinătate."

Laura Harth, directorul ONG-ului Safeguard Defenders, a declarat pentru România Europa Liberă că guvernul din Nantong susține că o autoritate română și-a dat acordul pentru înființarea acestui tip de centru.

"Sunt două proiecte pilot pe care le-am semnalat în raportul nostru, în Italia, în 2016 și 2018, realizate de două birouri de securitate publică diferite din China, pentru că ei vorbesc în mod expres despre acele stații din Milano ca fiind proiecte pilot. În ceea ce privește România, potrivit autorităților chineze, una dintre aceste stații de servicii de poliție în străinătate a fost înființată de Biroul de Securitate Publică din Nantong.

Departamentul de poliție locală din Dobroești din România ar fi semnat un memorandum de cooperare cu Centrul de legătură dintre poliția de peste mări și poliția internă din Nantong. Așadar, se pare că, din declarațiile autorităților chineze și, din nou, este un lucru care trebuie verificat cu autoritățile române, ar trebui să li se ceară un răspuns, se pare că (Poliția Dobroești, n.red.) ar fi fost de acord cu înființarea acestui tip de centru.

Conform guvernului provincial din Nantong, a fost un acord, un memorandum cu departamentul de poliție din Dobroești. Asta spun autoritățile oficiale ale guvernului din Nantong, în China. Dar aceasta este o întrebare la care autoritățile române trebuie să răspundă. Cum am spus, guvernul din Nantong susține că (o autoritate română, n.red.) și-a dat acordul", a declarat directorul Safeguard Defenders, Laura Harth pentru România Europa Liberă. 

Potrivit acesteia, guvernul chinez ar fi putut să extragă din România un chinez și fără acest memorandum iar dacă este semnat un astfel de acord asta arată o problemă de securitate națională pentru România: "Problema este că, evident, dacă există un astfel de acord, acest lucru este extrem de problematic, aș spune eu, și într-adevăr o problemă de securitate națională pentru România și nu numai, ci și pentru persoanele care călătoresc în România."

În total, susţine acest raport, China ar fi înfiinţat 102 secţii de poliţie în 53 de ţări. Cele mai multe, ar fi existat cu acordul statelor gazdă. Unde chinezii s-ar fi lovit de un refuz oficial, ar apărea un acord bilateral de cooperare poliţienească. Asta s-ar fi întâmplat şi în România, la Dobroeşti.  "(...) A fost semnat un memorandum bilateral de cooperare polițienească cu secţia de poliţie Dobroeşti în România și a ajuns la un consens în privința cooperării cu poliția din Johannesburg (Africa de Sud) și Lusaka (Zambia).", apare în raportul Safeguard Defenders.

Reacția primarului din Dobroeşti

Scopul acestor structuri, susţine CNN, era de a monitoriza, hărțui și, în unele cazuri, de a repatria forțat cetățeni chinezi care trăiesc în exil. Nu întâmplător, postul de poliţie din ţara noastră ar fi fost înfiinţat la Dobroeşti. Acolo este polul comercianţilor chinezi, cel mai mare complex comercial en-gros cu marfă adusă din China. Autorităţile locale neagă existenţa acestei structuri. "Este o mare eroare, greşeală, nu ştiu cine ar fi putut să scoată aşa ceva", a reacţionat Valentin Laurenţiu Codu, primarul din Dobroeşti.   

Primarul din Dobroeşti recunoaşte, însă, că în 2018 au fost discuţii pe tema unui protocol de colaborare cu China. "În 2018, s-a încheiat un protocol de înfrățire între două localități în care s-a inserat și că ar colabora poliția orașului Nantong cu poliția locală Dobroești, în ideea că pe baza acestei colaborări ar fi urmat să ajute poliția locală cu diverse echipamente...ce lipsea la momentul respectiv, eu nefiind în acea perioadă. Dar nu s-a concretizat nimic. Sistemul de camere video al localității în acel an era deficitar, nu avea acoperire. Fuseseră niște evenimente la nivel local în care chinezii au fost victime, ei s-au intersat de acest aspect și s-a ajuns în punctul ăsta, că ne lipsesc anumite echipamente", a spus primarul Valentin Laurențiu Condu pentru Observator.

Reprezentanţii Ministerului de Interne din România susţin acelaşi lucru. "La nivelul Ministerului Afacerilor Interne nu există un acord semnat cu autoritățile din Republica Populară Chineză care să permită înființarea unor astfel de entități", a transmis luni şi Ministerul de Interne. 

Cu toate astea, diverse colaborări între Poliţia Română şi autorităţile chineze, au existat. Şi sunt oficiale. În 2015, Poliţia Capitalei, Ministerul Educaţiei și Casa Româno-Chineză au lansat împreună o broşură bilingvă de educație legislativă "Unde-i lege nu-i tocmeală".  Raportul organizaţiei Safeguard Defenders, privind secţiile de poliţie chineze de pe teritoriile altor state, va fi prezentat oficial joi, la Bruxelles. 

Parlamentarul REPER Cătălin Teniţă a cerut marţi ca Guvernul Republicii Populare Chineze, ambasada Chinei la Bucureşti şi ministrul de interne Lucian Bode să prezinte explicaţii pentru acuzele grave privind existenţa pe teritoriul României a unor secţii clandestine de poliţie politică, girate de către Beijing.