China ar avea peste 100 de secții de poliție pe glob, inclusiv în România. Cine le conduce și la ce sunt folosite. Reacția MAI

Grupul de activişti pentru drepturile omului, Safeguard Defenders, susţine că are dovezi că Beijingul a creat aproape 100 de astfel de secţii de poliţie. A dezvăluit pentru prima dată existența a 54 de posturi în luna septembrie, iar acum vorbeşte de alte 48 de posturi. 

Organizaţia explică în raportul publicat duminică de CNN amploarea rețelei și analizează rolul inițiativelor comune de poliție dintre China și mai multe state europene, inclusiv Italia, Croația, Serbia și România, în extinderea acestei operaţiuni a Beijingului în lume. 

Activiștii vorbesc de cazul în care un cetățean chinez a fost obligat să se întoarcă acasă de agenți care lucrau sub acoperire într-o secție de poliție chineză, dintr-o suburbie a Parisului. În raportul anterior era prezentat cazul a doi chinezi exilați care au fost repatriați forțat din Europa, unul din Serbia, celălalt din Spania.

Cine conduce secțiile de poliție?

Safeguard Defenders, care studiază documente open-source oficiale pentru a găsi dovezi de încălcare a drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicții de poliție diferite ale Ministerului Securității Publice din China, active în cel puțin 53 de țări, care acoperă toate cele patru colțuri ale globului sub pretextul că-i ajută pe cetățenii chinezi.

Beijingul a negat că are forțe de poliție nedeclarate în afara teritoriului său. "Sperăm ca părțile relevante să înceteze să susțină acest lucru pentru a crea tensiuni. Folosirea acuzației ca pretext pentru a denigra China este inacceptabilă", a declarat Ministerul Afacerilor Externe pentru CNN în luna noiembrie. 

China a susținut că posturile de poliție din afara țării sunt centre administrative, înființate pentru a-i ajuta pe expații chinezi cu sarcini precum reînnoirea permiselor de conducere. China a mai spus că aceste birouri au fost un răspuns la pandemia de Covid-19, care a blocat mulți cetățeni în alte țări și nu-și puteau reînnoi actele. 

Când a fost abordat luna trecută de CNN cu privire la acuzațiile inițiale ale Safeguard Defenders, Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a spus că posturile din străinătate erau ocupate de voluntari. Cu toate acestea, cel mai recent raport al organizației susține că o rețea de poliție a angajat 135 de persoane pentru primele 21 de posturi.

De asemenea, organizația a obținut un contract de trei ani al unui angajat de la o stație din Stockholm. Activitățile consulare nedeclarate în afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei națiuni sunt extrem de neobișnuite și ilegale, cu excepția cazului în care o națiune gazdă și-a dat consimțământul explicit. În plus, raportul Safeguard Defenders susține că entitățile Chinei din străinătate preced pandemia cu câțiva ani.

Dezvăluirile Safeguard Defenders au declanșat investigații în cel puțin 13 țări diferite până acum și au aprins tensiuni diplomatice între China și Canada, care găzduiește o mare diasporă chineză. China nu este singura superputere acuzată că folosește mijloace extrajudiciare pentru a ajunge la ținte sau în scopul persecuției politice în străinătate.

Rusia, de exemplu, a fost acuzată de două ori că a folosit substanțe chimice și radioactive pe teritoriu britanic pentru a încerca să-și asasineze foști spioni, acuzații pe care Moscova le-a negat mereu. Și CIA-ul american a fost implicat într-un scandal după 11 septembrie 2001, privind predarea suspecților de terorism de pe străzile Italiei la Centrul de detenție de la Guantanamo.

Cu toate acestea, acuzația unei represiuni la scară largă a cetățenilor chinezi în țări străine vine într-un moment crucial pentru China care se confruntă acasă cu proteste istorice din cauza măsurilor și regulilor anti-Covid extrem de dure. Săptămâna trecută, China a lăsat de înțeles că va relaxa unele restricții. 

A doua cea mai mare economie din lume a dezvoltat relații din ce în ce mai strânse cu multe dintre țările în care se presupune că au fost găsite noile secții de poliție, ridicând întrebări incomode pentru guvernele locale, cu privire la interese comerciale și securitatea națională.

China a semnat corduri cu alte țări pentru patrule de poliție 

Italia a semnat o serie de acorduri bilaterale de securitate cu China începând cu 2015, dar a păstrat tăcerea în legătură cu presupusele activități ale Beijingului de pe teritoriul său. Între 2016 și 2018, poliția italiană a efectuat mai multe patrule comune cu poliția chineză - mai întâi la Roma și Milano - și mai târziu în alte orașe, inclusiv Napoli, unde Safeguard Defenders a găsit dovezi că într-o zonă rezidențială chineză a fost instalat un sistem de supraveghere video "pentru a descuraja infracționalitate din zonă."

În 2016, un oficial de poliție italian a declarat pentru NPR că aceste patrule comune de poliție "duc la o cooperare internațională mai largă, la schimbul de informații și de resurse pentru a combate grupările criminale și teroriste care afectează țările noastre".

Potrivit ONG-ului, Italia a găzduit 11 secții chineze de poliție, inclusiv în Veneția și în Prato, lângă Florența. Ba chiar, în 2018 la o ceremonie de la Roma care marca deschiderea unei noi secții, au participat oficiali de poliție italieni, potrivit filmărilor postate pe site-urile chineze. Asta demonstrează legăturile strânse dintre forțele de poliție ale celor două țări.

La începutul anului, ziarul italian La Nazione a scris că anchetele cu privire la unul dintre posturi nu au scos la iveală nicio activitate ilegală. Il Foglio a citat șefii de poliție spunând recent că posturile nu prezentau nicio îngrijorare deosebită, deoarece păreau a fi doar birocratice.

China a mai încheiat acorduri comune privind patrule de poliție cu Croația și Serbia între 2018 și 2019, în cadrul proiectului Noul Drum al Mătăsii (Belt and Road Initiative). Recent, polițiști chinezi au fost văzuți într-o patrulă comună cu cei croați pe străzile capitalei Zagreb, potrivit presei chineze. Un oficial al poliției din Zagreb a spus pentru Xinhua că patrulele sunt esențiale pentru "protejarea și atragerea turiștilor străini".

Un raport din 2019 al agenției Reuters detalia că polițiștii chinezi s-au alăturat celor sârbi în patrulare prin Belgrad pentru a-i ajuta cu turiștii chinezi. Un polițist  sârb a spus atunci că polițiștii chinezi nu au puterea de a face arestări. Posturi de poliție ale Chinei s-ar afla și în Africa de Sud și în țările din apropiere, tot în baza unor acorduri bilaterele de securitate.

Beijingul încearcă să repatrieze chinezi împotriva voinței lor

ONG-ul Safeguard Defenders a descoprit rețelele de poliție ale Chinei în timp ce încerca să afle cât de mari sunt eforturile Beijingului de a-i convinge pe unii dintre cetățenii săi să se întoarcă acasă chiar și împotriva voinței lor. Pe baza datelor oficiale chineze, ar putea fi vorba de un sfert de milion de oameni în mandatele lui Xi Jinping. 

"Ceea ce vedem venind din China sunt din ce în ce mai multe încercări de a reprima disidența peste tot în lume, de a amenința oamenii, de a hărțui oamenii, de a se asigura că sunt suficient de temuți încât să păstreze tăcerea sau să fie aduși în China împotriva voinței lor", a spus directorul Safeguard Defenders, Laura Harth.

"Vor începe cu apeluri telefonice. S-ar putea să le intimideze rudele din China, să îi amenințe, să facă totul pentru a convinge țintele din străinătate să revină acasă. Dacă acest lucru nu funcționează, vor folosi agenți secreți în străinătate. Îi vor trimite de la Beijing și vor folosi metode precum ademenirea și capturare", a spus Harth.

Ministerul francez de Interne a refuzat să comenteze acuzația potrivit căreia un cetățean chinez a fost forțat să se întoarcă acasă de o secție de poliție chineză, aflată într-o suburbie a Parisului.

Presupusele secții de poliție ale Chinei în lume stârnesc furie și anchete

Dezvăluirile au provocat indignare în unele țări și o tăcere suspectă în altele. Luna trecută, directorul FBI, Christopher Wray, a declarat unui comitet de securitate internă că este profund îngrijorat de aceste dezvăluiri. "Este scandalos să crezi că poliția chineză ar încerca să înființeze secții la New York, să spunem, fără o coordonare adecvată. Încalcă suveranitatea și eludează procesele standard de cooperare judiciară și de aplicare a legii", a spus el.

Irlanda a închis secția de poliție chineză aflată pe teritoriul său. Olanda, care a luat măsuri similare, are o anchetă în curs, la fel ca și Spania. Harth a declarat pentru CNN că organizația Safeguard Defenders va găsi cel mai probabil mai multe secții de poliție în viitor. "Este vârful aisbergului", a spus ea.

"China nu ascunde ceea ce face. Ei spun în mod expres că vor extinde aceste operațiuni, așa că să luăm asta în serios. Acesta este un moment în care țările trebuie să ia în considere că este vorba de a susține statul de drept și drepturile omului în țările lor pentru oamenii din China în aceeași măsură ca și pentru ceilalți din lume", a spus ea.

Ministerul Afacerilor Interne din România transmite că nu există acord semnat cu China

Ministerul Afacerilor Interne susține că România nu a semnat acorduri bilaterale de securitate cu China. "Ca urmare a articolelor în care se susține că România s-ar afla printre țările în care China a înființat secții de poliție ilegale, Direcția Informare și Relații Publice transmite următoarele: la nivelul Ministerului Afacerilor Interne nu există un acord semnat cu autoritățile din Republica Populară Chineză care să permită înființarea unor astfel de entități. 

Toate documentele bilaterale de cooperare existente în domeniul de competență al MAI, indiferent de statul cu care au fost semnate, respectă legislația internă a României și pe cea internațională. Vă asigurăm că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile specializate, desfășoară constant, conform competențelor, activități pentru a se asigura că, pe teritoriul României, nu sunt desfășurate activități care să aducă atingere siguranței naționale, ordinii publice și drepturilor cetățenilor."

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰