Experimentul "păstrăvul". România pregătește mutarea gustosului pește în Marea Neagră, la apă sărată. Anunțul biologilor marini

Cercetătorii de la Institutul de Cercetare Marină din Constanţa fac un nou experiment de aclimatizare în apele Marii Negre. Păstrăvul curcubeu este cel care se obişnuieşte în aceste zile cu apa sărată. Dacă totul merge bine, la vară am putea mânca primii astfel de peşti crescuţi în fermele marine de pe litoralul românesc.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Două sute de pui de păstrăv curcubeu, aduși de la o crescătorie montană din Prahova, se obişnuiesc în aceste zile cu apa sărată a Mării Negre. Îi ajută cercetătorii de la Institutul de Cercetare Marină din Constanţa.

"Șansele sunt cu siguranță bune, pentru că păstrăvii care sunt rudă apropiată a somonilor, se pot adapta ușor de la mediul dulceacru în care ei practic apar pe lume la mediul sălmastru, adică apa Mării Negre. Am adus 200 de exemplare din județul Prahova de la o păstrăvărie montană, i-am transportat la sediul institutului unde, după o perioadă de carantină, am început să-i hrănim. După ce testăm toți factorii limitanți în sistemul nostru din laborator, o cușcă, o livieră flotabilă pe instalația noastră în mare deschisă, pentru a observa cum se comportă și în mediul natural", a explicat Victor Niță, biolog marin.

"Purifică apa, se pierde foarte puţină resursă de apă, tocmai de aceea se merge pe folosirea sistemul de circulaţie din infrastructura de la ţărm", a spus Magda Nenciu, biolog.

Peştii care se obişnuiesc cu apa sărată sunt urmăriţi şi hrăniţi cu atenţie

Dacă totul merge ca la carte, în aproximativ 8 luni, păstrăvii curcubeu care acum sunt mititei ar putea ajunge să cântărească 2 kilograme şi să trăiască fără probleme și la mare. 

Potrivit cercetătorilor, experimentul va putea fi considerat un succes în vara anului viitor şi, tot atunci, datele obţinute vor putea fi oferite investitorilor. Atunci aceştia vor putea folosi cele 28 de perimetre pe luciul apei pentru a construi ferme piscicole. Şi cum datorită anchetei Observator există legislaţie în acest sens, trei perimetre au fost deja închiriate. 

"Un lucru benefic pentru restaurante și pentru investitorii în produsele din pescuit, deoarece Marea Neagră nu este o mare atât de bogată în pește, iar viitorul este în acvacultură. Este un aspect pozitiv faptul că legislația permite acest lucru", a spus Sorin Mănăilă, președinte asociația Romfish.

Nu doar peştii se adaptează la nou, ci şi bucătarii care plănuiesc deja reţete cu păstrăv de apă sărată.

Păstrăvul este o specie de apă dulce înrudită cu somonul și are practic un bagaj genetic care îi facilitează adaptarea la apa de mare. Biologii marini au mai reuşit până acum aclimatizarea în apele Mării Negre a unei specii asemănătoare cu cea de acum, păstrăvul somonat, un peşte care poate atinge la 3 kilograme în doar jumătate de an.