Fostul şef al trupelor NATO din Europa spune că Rusia nu se va opri în Ucraina. Ce ne sfătuieşte să facem cu sistemul Patriot cerut de Kiev

România să fie pregătită pentru cel mai negru scenariu: armata rusă la graniţă. Putin vrea să cucerească cât mai mult teren, a avertizat, astăzi, la Bucureşti, fostul comandant al trupelor NATO din Europa. Generalul american are un sfat şi în privinţa sistemului Patriot pe care suntem îndemnaţi să îl donăm Ucrainei. În primul rând, România trebuie să fie capabilă să se apere pe ea însăşi.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Armata lui Putin nu se va opri în Ucraina dacă trupele lui Zelenski ar capitula, crede generalul american Philip Breedlove, fost comandant suprem al trupelor NATO din Europa. Întrebarea nu este dacă ar ataca graniţele NATO, ci când ar face-o. "Rusia are planuri pentru un teritoriu mai întins decât Ucraina. Dacă Rusia va încălca sau nu graniţele NATO, nu cred că vor face asta în forma în care se află Armata Rusă acum. Le-ar lua ani întregi să îşi refacă trupele şi să se reînarmeze pentru că Ucraina a provocat distrugeri majore Armatei Ruse", a declarat Philip Breedlove fost comandant suprem al NATO în Europa.

România ar putea dona Kievului o baterie de rachete Patriot, dar decizia finală va fi luată în CSAT

Şeful Armatei Române ia şi el în calcul riscul extinderii războiului din Ucraina şi cere liderilor politici să cumpere cât mai curând arme şi maşini de luptă care să proteje România. "Iată de ce apăsăm în continuare pedala accelerării întăririi instituţiei apărării naţionale şi a consolidării poziţiei NATO de descurajare şi apărare", a declarat Gheorghiţă Vlad, şefului Statului Major al Armatei. Avertismentele vin după ce Statele Unite şi NATO le-au cerut Aliaţilor să ajute Ucraina cu sisteme de apărare anti-aeriană. Ţara noastră ar putea dona Kievului o baterie de rachete Patriot, însă decizia finală va fi luată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

"Sunt instalatii foarte sofisticate. Eu nu accept sub nicio forma ca Romania sa ramana fara aparare anti racheta si aeriana. In masura in care in final se cedeaza ceva, trebuie Romania sa primeasca altceva. Altfel nu se va face nimic!", a declarat Klaus Iohannis, preşedintele României. "Articolul 3 din Tratatul NATO spune că trebuie să te pregăteşti pentru propria apărare şi abia apoi să ai capacitatea de a ajuta aliaţii. România trebuie să se gândească în primul rând la ea însăşi. Dar, apoi, dacă poate şi dacă Armata decide că se poate, atunci ar putea să ia asta în calcul", a declarat Philip Breedlove fost comandant suprem al NATO în Europa.

Între timp, Kremlinul continuă provocările la adresa NATO. Moscova a anuntat ieri că vrea să-si extindă apele teritoriale din Marea Baltică. Proiectul a fost retras între timp, dar semnalele sunt clare pentru ţările NATO. "A fost doar o încercare, a vrut să vadă cum reacţionează ţările, cum reacţionează NATO. Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO a fost o lovitură în inimă pentru Putin, este clar, şi era de aşteptat să reacţioneze", a declarat Roland Kather, general în rezervă în armata germană. Ameninţate direct de Armata Rusă, Tările Baltice au propus ca toate statele NATO să aloce cel putin 2,5% din PIB pentru Apărare. În prezent, doar 18 dintre cele 32 de ţări ale Alianţei au atins pragul de 2%, decis în 2014. România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru înzestrarea Armatei.