"Harta Longevității în România", un demers unic în România, aduce la lumină secretele unei vieți lungi

Un demers în premieră pentru România aduce la lumină secretele unei vieți lungi. Astăzi vorbim despre cea de-a doua etapă a proiectului de cercetare "Harta Longevității în România", derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. O echipă multidisciplinară, formată din asistenți medicali, asistenți sociali, sociologi, antropologi și experți în longevitate, a pornit pe urmele românilor care știu să trăiască mai mult și mai bine. Acești specialiști analizează în detaliu factorii sociali, culturali și medicali, inclusiv cei genetici, care contribuie la longevitate. Prima oprire a fost în comuna Glăvile, județul Vâlcea.

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

Comuna Glăvile din judeţul Vâlcea, una dintre localitățile vizate în proiectul "Harta Longevității în România", este poate unul dintre locurile în care oamenii îşi trăiesc viaţa fără prea multe presiuni. Cele cinci sate ale comunei adună laolaltă aproape trei mii de locuitori. Cel mai important însă, mai mult de jumătate dintre ei au trecut de venerabila vârstă de 70 de ani. Este şi cazul lui Nicolae Bădiţă în vârstă de 92 de ani. De când se ştie munceşte propriul pământ şi, spune el, nu crede că a existat o zi în care chiar să nu facă nimic.

Proiectul "Harta Longevității în România" derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României

"La săpat. La cum să spun? La săpat. Aici, sapa era puternică. Acum au ieșit motocultoarele astea, treiurile astea. Dar noi cu sapa. Am fost în armată la muncă. Până ce am devenit în armată, m-am căsătorit. Am luat pe nevoastră mai de 15 ani și aveam 26. Ne-am mutat acolo dincolo și am muncit de altceva ce să facem. Muncă. Am făcut tâmplărie, am înmulțat templărie. După aia s-a făcut colectivul. Am intrat brutar aici, la brutărie. Aici așa, în brutărie. Și am stat 20 de ani aproape la brutărie. Și am ieșit la pensie", a declarat Nicolae Bădiţă. Două decenii în care a fost nevoit să meargă pe jos sau cu bicicleta la serviciu nu mai puţin de 25 de km. A trăit vremuri grele însă povesteşte despre acestea împăcat şi fără niciun regret. A ajuns la 92 de ani pentru că, poate, spune el nu s-a lăsat doborât de problemele vieţii de atunci. În plus, împreună cu soţia, au avut grijă ca tot ce pun pe masă să fie doar din gospodărie.

"De unde vine longevitatea asta? Stilul de viață, cred eu. Noi mâncăm mult făcut de noi, nu prea luam de altundeva. Nu prea am avut stres, așa că am fost cu larg inimă. Asta cred că m-a dus pe mine la anii ăștia", a declarat Nicolae Bădiţă. Povestea lui nea Nicolae Bădiță este un exemplu reprezentativ pentru modul în care trăiesc mulți oameni din această comună. Nu-şi fac griji chiar dacă viaţa este uneori grea. Muncesc de dimineaţa până seara, se ajută reciproc, împart totul şi încearcă să ducă o viaţa liniştită, muncind pământul, departe de problemele cotidiene. Acești factori – munca fizică, hrana din gospodărie și lipsa stresului – sunt doar începutul. Echipa de experți a Senatului Științific a venit să descopere și alte elemente ascunse în stilul de viață al acestor oameni care, împreună, formează cheia longevității.

"Vârstnici peste 85 de ani relativ la populația locală. Ce am observat este că cei care trăiesc peste această vârstă, 85-90 de ani, sunt persoane care au avut o viață activă îndelungată, au avut activități și munci legate de agricultură sau munci fizice, pe care le-au făcut până la o vârstă destul de înaintată, spre 70 de ani, unii poate și mai mult, spre 80 de ani. S-au hrănit din propriile gospodării, în mare parte, deci s-au autosubținut cu mâncare sănătoasă locală. Făcută de ei înșiși", a declarat Răzvan Dumitru, sociolog. "Avem cetățeni de 90 de ani, 99, 98, 97, chiar și tot așa. Mai fac puțin și... Îmi fac sutea de ani, da. Ei se ajută practic și reciproc, că sunt foarte apropiați ca și locuințe unele de celelalte. Da, ar fi o ocazie foarte bună, că avem și terenuri, avem și case care se pot vinde și le-ar putea cumpăra să mutem Comuna Glăvile", a declarat Iustin Duicu, primar comuna Glăvile.

Munca i-a ajutat pe oamenii din Glăvile să trăiască mai mult şi să fie activi până la o vârstă înaintată. În plus, problemele cu care s-au confruntat de mici, dar şi lipsurile, i-au învăţat cum să gestioneze bine situaţiile fără să exagereze. Iar acum, secretele lor ar putea să ajute şi alţi români să aibă o viaţă înaintată. "În primul rând, fac un studiu despre condițiile de trai și factorii social-culturali care au influențat longevitatea acestor oameni, pe care se prelevează și analize biologice de sânge. Cei care ne-au răspuns la chestionare și la interviuri au precizat de multe ori că nu au avut o viață marcată de alcool. Adică, alcoolul a fost ceva așa ca un desert, câteodată, mai degrabă decât ceva", a declarat Răzvan Dumitru, sociolog.

Proiectul "Harta Longevității în România" derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României ne aduce mai aproape de secretele unei vieți lungi. Din poveștile de viață ale celor mai longevivi români, dar și din analizele genetice efectuate, experții descoperă lecții prețioase despre cum putem îmbunătăți calitatea vieții și susține o îmbătrânire activă și sănătoasă pentru toți. Rezultatele finale ale acestui studiu vor fi esențiale pentru dezvoltarea unor politici publice care să sprijine o viață îndelungată și împlinită pentru tot mai mulți români.