Împuşcarea ursului Arthur, explicată de profesorul Ovidiu Ionescu: "Vânătorul stătea unde ciobanul i-a spus că vine ursul, lângă stână"

Profesorul Ovidiu Ionescu este cel care poate decide ce şi câte animale pot fi vânate. Ani la rând, a numărat exemplarere din specii rare: urşi, râşi sau pisici sălbatice, la cererea Ministerului Mediului.

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

El a precizat, într-un interviu pentru Observator, condiţiile în care a fost organizată vânătoarea şi cum a fost acordată derogarea pentru uciderea ursului Arthur.

Ursul Arthur, ucis în cadrul unei partide de vânătoare

Ovidiu Ionescu, profesor universitar: "Este o reacţie emotională. Nu are de a face cu managementul populaţiei de urs, cu managementul cinegetic. Se referă la un individ vânat şi a fost folosit mediatic foarte bine pentru a crea emoţie în cadrul populaţiei şi pentru a crea şi o stare de indignare împotriva managementului cinegetic în general"

"Nu e un urs care omoară alţi pui de urs sau care omoară animale domestice, sau care venea la stână, că el a fost împuşcat la 200 de metri de stână, printre altele. Este Arthur, pe care-l monitorizam noi de 17 ani". Pun pariu că nu ştie cel care spunea şi susţinea că îl monitorizează, o întrebare cheie ar fi: "Spune-mi şi mie care e gheara aia pe care o are lipsă, dacă tot îl monitorizai de 17 ani", spune profesorul.

Ovidiu Ionescu, profesor universitar: 'Imaginaţi-vă că reactia emoţională ar fi fost mult mult mai mare daca ar fi fost împuscată o ursoaică şi avea pui, rămâneau puii orfani, nu? Arthur este unul dintre cei trei urşi pentru care s-a cerut derogare, pentru a fi vânat, pentru că provoca pagube în rândul animalelor domestice şi punea în pericol vieţile cetăţenilor din Ojdula. Este un sat foarte aproape de munte, înconjurat de pădure. Urşii au acces la casele oamenilor, animale. Vânătorul stătea pe unde ciobanul i-a spus că vine ursul, lângă stână. Nu era un urs care a fost vânat în mijlocul pădurii, aşa cum s-au vehiculat poveştile care trebuiau să fie senzaţionale. N-a pus nimeni mâncare ca să-l ademenească pe ursul ăsta"

Cum se numără urşii în România

Ovidiu Ionescu, profesor universitar: 'Despre număratul urşilor, sunt metode specifice pentru fiecare specie în parte. În cauzul urşilor s-au testat diferite metode. Pe vremea cand se hrăneau la observator, se scria în carnet fiecare urs care venea acolo şi se caracteriza şi era un număr de urşi care veneau la observator şi spuneam am 12 urşi. În acelaşi timp, se numărau la toate observatoarele din ţară. Cum în ultimii ani s-a interzis hrănirea la observator, la urşi, sunt metode statistice, bazate pe transecte în pădure. La ultima estimare de acest gen, 2013-2019, pentru raportarea la UE, s-a dat un interval între 6.500 şi 7.500 de urşi. Din 2016, de când a fost marele scandal cu ministra Paşca Palmer, care nu era de specialitate şi s-a lăsat foarte uşor influenţată de câteva ONG-uri conservaţioniste mai extremiste, nu s-a mai făcut evaluarea anuală, care stă la baza planului de vânătoare şi eliminare a unor indivizi'

Profesorul precizează că, în aceste condiţii, când nu s-au mai dat derogările normale, pe care directiva şi legea trebuia să le accepte, au început să apară aceste probleme. "Dacă până în 2016, în medie, erau can 2 persoane omorâte de urşi pe an, am avut în 2019 nouă persoane omorâte, 76 mutilate, peste 70 de urşi accidentaţi de maşină, de tren. Astea sunt cifrele de la institutul de statistica. Iar anul trecut au fost 12 oameni omorâţi de urs"

Ovidiu Ionescu, profesor universitar: 'Când se pune problema de recoltare, calculul se face la nivel de fond de vânătoare şi trebuie să fie mai mulţi urşi decât sunt în mod normal pe acel fond de vânătoare, în urma unei evaluări anuale. Practic, toate aceste cifre de recoltare au menţinut populaţia de urs şi de alte carnivore la un nivel acceptabil. Cine e responsabil de moartea acestor oameni? Cine se simte responsabil că 9 oameni au murit în 2019 şi 12 oameni au murit în 2020. E diferenţă între 2 care erau pe an şi cei care sunt acum'

Ce conţin dosarele de pagube

Ovidiu Ionescu, profesor universitar: 'De exemplu avem o păstrăvărie la care a spart geamul, a intrat în magazie, a rupt pe acolo, congelatorul, ca nu a ştiut să-l deschidă, a  luat tot ce avea ala prin congelator, a rupt sacii şi a făcut un dezastru acolo. Şi aici se va face un dosar de pagubă, în care va veni o comisie şi va constata da, e ursul, că se vede laba ursului pe geam şi pe uşa, se vede că a rămas păr din ursul ala pe acolo şi se vede că distrugerea aia a fost făcută de urs şi nu de altceva. Îl împuşcăm pe ăla care vine tot acolo. Că dacă vine din nou să intre acolo, ăla e. Ăla moare. Poate nu e tot ăla, poate e altul care vrea şi el să mănânce'

Profesorul precizează că străini ca prinţul vin să vâneze în pădurile din România. "Vin şi aşa e peste tot în lume. În România e legal. Vin la cerb, la căprior şi la urs, dacă se obţin derogări, vin. Dacă nu, nu. Conform convenţiei de la Washington, CITES, trofeul face parte din bagajul personal. În UE, scoaterea trofeului din ţară se face pe baza crotaliului şi a autorizaţiei de vânătoare"

Ovidiu Ionescu, profesor universitar: 'În afară de faptul că nu mă mai uit la televizor din cauza trăznăilor spuse de invitaţii de acolo, una dintre cele mai josnice minciuni, cosangvinizarea la urs. E foarte rău că vin oameni care nu au niciun fel de pregătire în domeniu şi vorbesc pe sticlă şi auzi nişte prostii inimaginabile. Când m-am dus la frizer a început să mă ia frizeriţa, ca de ce l-am împuşcat pe Arthur. Răspunde-i frizeriţei de ce l-ai împuşcat pe Arthur. I-am spus că nu l-am împuşcat pe Arthur, ci pe ursul care venea şi omora oile la stână"