Lovitură de teatru în cazul tabloului de Picasso regăsit în România, la şase ani după ce fusese furat din Olanda

Pictura dezgropată dintr-o pădure din judeţul Tulcea ar fi, de fapt, un fals. Întreaga poveste se pare că a fost pusă la cale de doi artişti belgieni, ca o reclamă pentru noul lor spectacol.

• George Simion şi Anamaria Gavrilă nu şi-au depus candidatura. Cursă pentru a strânge 200.000 de semnături

Pictura dezgropată dintr-o pădure din judeţul Tulcea ar fi, de fapt, un fals. Întreaga poveste se pare că a fost pusă la cale de doi artişti belgieni, ca o reclamă pentru noul lor spectacol. Ei sunt cei care au trimis şi scrisoarea anonimă care dezvăluia ascunzătoarea tabloului. Artiştii regretă că au fost luaţi în serios şi le prezintă scuze celor care s-au deplasat din Olanda în România pe urmele falsului Picasso.

"Părea prea frumos ca să fie adevărat. Şi, probabil, nici nu a fost", aşa începe relatarea televiziunii publice olandeze care dezvăluie că descoperirea aşa-zisului tablou de Picasso, furat acum şase ani de la Rotterdam, a fost de fapt un truc publicitar. Autorii farsei sunt doi artişti belgieni care au dorit să facă reclamă noii lor piese, "Copie adevărată", despre un celebru falsificator de artă din Olanda. 

Belgienii au fost cei care, la 31 octombrie, au îngropat falsul Picasso în pădurea din judeţul Tulcea. Iar a doua zi au trimis mai multor persoane care încercau să găsească tablourile furate, scrisori anonime în care dezvăluiau ascunzătoarea. Scriitoarea olandeză de origine română Mira Feticu a luat mesajul în serios şi a ajuns în pădure, împreună cu un jurnalist olandez. Iar informaţiile din scrisoare au părut să se confirme. 

Tabloul găsit părea, într-adevăr, originalul lucrării lui Picasso, Cap de Arlechin. Una din cele şapte opere furate în octombrie 2012 de câţiva români, de la Muzeul de Artă din Rotterdam, în ceea ce presa internaţională a numit atunci "jaful secolului". Mira Feticu şi prietenul său ar fi reuşit, astfel, ceea ce nu reuşise nicio autoritate, română sau olandeză, timp de şase ani. 

MIRA FETICU, sciitoarea care a găsit tabloul: A fost ca in jocurile cu hotii si vardistii. M-am dus, am gasit copacul, am sapat un pic si am simtit la un momement dat, plastic. Am tras si am scos la suprafata un pachet. 

Tabloul a fost predat la Ambasada Olandei, ceea ce a alertat şi autorităţile din România. Zona din pădure a fost izolată, iar procurorii DIICOT și poliţiștii Direcţiei de Investigaţii Criminale au început cercetările. Dacă tabloul ar fi fost autentic, valoarea sa  putea creşte chiar şi de zece ori. 

Cu cât povestea este mai interesantă, cu atât valoarea creşte. Cu povestea asta in spate poate ajunge la un pret mult mai mare de 5,10, 15 milioane de euro, spune Alexandru Ghilduş, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici.

Dar, de îndată ce ştirea a apărut în presă, autenticitatea tabloului a fost pusă la îndoială, în Olanda, chiar de fostul administrator al colecţiei din care făcuse parte.

Şi, de fapt, nici jurnalistul olandez care o însoţise pe Mira Feticu nu era convins că este vorba de un adevărat Picasso.

Frank Westerman, jurnalist olandez şi prietenul scriitoarei românce: Nu ştim dacă este adevărat sau un fals. Ar putea fi vorba de o mare glumă. 

Acum, după ce a aflat adevărul, jurnalistul spune că gluma e bună şi l-a făcut să râdă. "E mai bine să fac parte dintr-un proiect artistic decât să am de-a face cu hoţi şi escroci", a scris el pe o reţea socială. A adăugat, însă, că Mira Feticu se simte jignită de cele întâmplate. Tabloul original fusese pictat de Picasso în anii 70 şi, înainte de furt, era evaluat la peste 800 de mii de euro. Jaful din 2012 a făcut înconjurul lumii. Prejudiciul total a fost stabilit la 18 milioane de euro. Şase români au fost condamnaţi definitiv pentru furt dar celor şapte tablouri li s-a pierdut urma. În 2013, mama unuia din făptaşi a susţinut că a ars tablourile în soba casei sale din comuna tulceană Carcaliu. Dar nici această versiune nu a fost crezută de toată lumea.