Mărioara, o ciobăniţă din Gorj, a primit titlul de "Tezaur Uman Viu". Reţetele delicioase care au făcut-o celebră în toată ţara
Dragostea pentru preparatele ciobăneşti şi dorinţa ca reţetele şi gustul de altădată să nu dispară i-au adus unei femei din Gorj titlul de Tezaur Uman Viu. După o viaţă trăită la stână şi multe încercări de a promova viaţa simplă, din creierii munţilor, transhumanţa şi întoarcerea la tradiţii, Maria Băbu a primit, astfel, cel mai frumos cadou de ziua ei.
De Diana Speretoiu la 15.08.2022, 21:25
De o jumătate de veac, băciţa prepară tocana de oaie aşa cum a învăţat de la bunica şi străbunica ei. În ceaune mari, pe pirostrii, alături de o mămăliguţă fierbinte. "De când a lăsat Dumnezeu oaia, cred că a lăsat şi această mâncare tradiţională ciobănească. Nu se pune niciun condiment alimentar. Doar oaia în seul ei şi o mână de sare spre sfârşit", a declarat Mărioara Băbu.
Băciţa Mărioara a crescut la stână şi de când era copilă a învăţat reţete tradiţionale care acum sunt pe cale să fie uitate
Balmoşul este încă o mâncare ce merită încercată odată ce ai ajuns la stâna Mariei Băbu din muntele Ştefanu, pe Transalpina. "Este o reţetă tradiţională şi foarte veche. De la bunica mea, din Poiana Sibiului. Soacra mea făcea aici, în muntele Ştefanu, acum 50 de ani cel mai bun balmoş şi am învăţat şi acum îl pregătesc şi eu. Se pune smântână, unt, făină în aşa fel încât să fie mai subţire ca mămăliga, dar secretul este să fie fiert bine", a declarat Mărioara Băbu.
Băciţa Mărioara a crescut la stână şi de când era copilă a învăţat reţete tradiţionale care acum sunt pe cale să fie uitate. Dragostea pentru gastronomia ciobănească şi încăpăţânarea de a duce tradiţiile mai departe i-au adus titlul de Tezaur Uman Viu, un titlu onorific acordat de ministerul Culturii. "Marioara a ştiut să conserve tehnicile vechi de preparare a produselor", a declarat Gabriela Nedelcu Păsărin, Ministerul Culturii. Tot pentru a promova produsele tradiţionale, ciobăniţa a reuşit să ateste 17 preparate drept produse montane. Printre acestea, laptele covăsit, jintiţa sau tăiţeii de casă. Şi nu doar tradiţiile gastronomice vrea să le transfere tinerelor generaţii, ci şi dansul şi portul popular.
