Meşteşugul pe care Dorel l-a deprins la sfatului fiului său. Acum are comenzi din întreaga ţară

Moţii sunt vestiţi pentru meştesugul lor de a da viaţă nouă lemnului. Anumite sate din Apuseni încă păstrează locuri puţin atinse de modernitate, cu locuinţe pitoreşti de lemn unde oamenii deprind de mici obiceiuri şi meserii străvechi. La Blăjeni, judeţul Hunedoara, nea Ştefan şi ucenicul său fac şindrilă trainică, lucrată manual, de ani de zile. Piesele lucrate de aceştia sunt cele folosite pentru repararea vechilor biserici monument. 

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Comuna hunedoreană Blăjeni este vestită pentru peisajele pitoreşti care îți taie răsuflarea. Și nu doar priveliștile îți rămân lipite de suflet, ci și oamenii. Chipul lui Avram Iancu este întâlnit deseori, aşa cum apare şi pe şura unde doi localnici prelucrează lemnul pentru a face şindrile.

Meşteşugul făcut din pasiune

Povestea meșteșugului deprins de nea Ștefan începe din satele înconjurate de pădure din Apuseni. Aici, trunchiurile masive de gorun sunt stivuite în curtea bărbatului după ce sunt bine alese şi măsurate.

Odată ce lemnul este tăiat, maestrul şi ucenicul se apucă de lucru: prima dată se îndepărtează coaja, apoi se crapă butucul. Iar comenzile de şindrile vin din diferite locuri.

La 66 de ani, Dorel Ștefan recunoaște că în tinerețe nu s-ar fi gândit nici o clipă că va ajunge mare meșter. Ideea a venit de la fiul său, care îl şi ajută. "Hai, mă, tătic, să te apuci de lemn! Şi m-a dus în Albac, la un bătrân, că nu ştiam cum să fac şendrila. Şi m-a învăţat cum s-o fac. Şi-acum mi-e dragă... că de două ori am fost operat de hernie; nu pot să stau", spune Dorel.

În atelieri, lemnul prinde formă și devine șindrilă. Piesele de şindrilă ajută acum la repararea acoperişului bisericii ortodoxe din Gurasada, un lăcaș de cult care datează din secolul 13. Ca să dureze, șindrila s-a pus nu în unul, ci în două rânduri.

"E destul de greu să bată şindrila pentru că e o esenţă tare şi e una cu care nu suntem obişnuiţi, pentru că în principiu batem şindrilă din brad şi este predominantă în România", a declarat Nicoleta Marian, arhitect.

Nea Ștefan din Blăjeni este dispus să învețe pe oricine își dorește să ducă peste veacuri tainele șindrilei, doar pentru ca zestrea locurilor să rămână vie.