Mihaela Anghel, asistenta medicală vaccinată anti-COVID, primele declaraţii: "A fost cea mai mare emoție"

Mihaela Anghel, asistentă medicală, este prima persoană din România vaccinată anti-COVID. Tânăra de 26 de ani a mărturisit că a fost cel mai nedureros vaccin pe care l-a făcut şi le-a recomandat românilor "să deschidă bine ochii și să se vaccineze pentru a scăpa de această greutate"

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

• Mihaela Anghel spune că a fost foarte emoționată.
• După imunizare, asistenta medicală a declarat că a fost privilegiată să fie aleasă prima vaccinată din țară.

Mihaela Anghel este asistentă medicală generalistă la Institutul Național „Prof. Dr. Matei Balș” , membră a echipei medicale care, în data de 27 februarie, a preluat primul pacient din România confirmat cu virusul SARS-CoV-2.

Tânăra de 26 de ani este prima persoană din România vccinată anti-COVID.

După imunizare, Mihaela a declarat că a fost privilegiată să fie aleasă prima vaccinată din țară.

"Eu am primit primul pacient. Este începutul sfârșitului pandemiei", a spus Mihaela Anghel după vaccinare.

Asistenta medicală a mărturisit că nu a durut: 

"Este cel mai nedureros vaccin pe care l-am făcut şi le recomand românilor să deschidă bine ochii și să se vaccineze pentru a scăpa de această greutate. Să nu mai aștepte să se îmbolnăvească ei sau cei dragi, ca să îți dea seama că există această boală".

Mihaela Anghel spune că a fost foarte emoționată.

"Cred că a fost cea mai mare emoție. Nu am știut cum să reacționez. Nu am întrebat de ce am fost aleasă. Simt și sper să fie sfârșitul acestei pandemii", a mai spus asistenta.

A început campania de vaccinare împotriva COVID-19

Serul de imunizare va fi administrat mai întâi personalului medico-sanitar din toate cele 10 spitale de boli infecțioase aflate în prima linie în lupta împotriva COVID-19 în România.

1. Brașov – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase - 100 de doze

2. București – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase "Dr. Victor Babeș“ - 530 de doze

3. București - Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș“ - 600 de doze

3. Cluj – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Cluj-Napoca- 375 doze

4. Constanța- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Constanța- 170 doze

5. Dolj – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "Victor Babeș“, Craiova- 90 doze

6. Iași – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase- 260 doze

7. Maramureș – Baia Mare- Spitalul de Urgență- 210 doze

8. Suceava – Spitalul Județean de Urgență "Sfântul Ioan cel Nou“ Suceava- 250 doze

9. Timiș – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeș“, Timișoara- 450 doze.

Administrarea vaccinului se face cu două doze.

Pentru a avea efectul dorit, cel puțin 60%-70% din populație ar trebui să se vaccineze. În acest moment însă, potrivit lui Raed Arafat, rata de acceptare a vaccinului este estimată, la populația generală, la 30%-40%.

Reamintim că prima tranșă de vaccinuri Pfizer/BioNTech - 10.000 de doze - a ajuns în România în ziua de Crăciun. Oficialii au invocat un moment istoric, "luminița de la capătul tunelului".

Urmează ca în zilele următoare și în ianuarie să ajungă și alte tranșe pentru vaccinarea persoanelor aflate în categoriile cu risc crescut la Covid-19.

Săptămâna viitoare, în România ajung 144.000 de doze, iar în prima lună a anului nou sunt așteptate 600.000 de doze de vaccin. 

În fiecare săptămână, România va primi 150.000 de doze.

Reacţiie adverse cunoscute până în prezent ale vaccinului împotriva Covid-19

Reacţiile adverse sunt de intensitate uşoară, medie, din ceea ce s-a înregistrat până la acest moment, sunt reacţii adverse locale, cele mai frecvente şi anume durere, disconfort la locul de administrare, umflătură, tumefacţie, în anumite cazuri roşeaţă şi pot să fie înregistrate reacţii adverse generale precum febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare. 

"Au fost înregistrate câteva cazuri, după cum bine ştiţi, de reacţii adverse majore la persoane care avea un istoric alergic major, istoric de şoc anafilactic. 

Din acest punct de vedere cunoaştem la acest moment profilul de siguranţă al acestui tip de vaccin, este un lucru extraordinar şi o veste excelentă faptul că acest vaccin a fost autorizat de Agenţia Europeană a medicamentului îndeplinind toate criteriile de siguranţă, de calitate şi de eficacitate ceea ce ne permite să demarăm în condiţii absolut normale campania de vaccinare", a precizat coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă.

Strategia de vaccinare anti Covid-19 în România

Etapa I – lucrătorii din domeniul sănătăţii şi social – sistem public şi privat:

Personalul din spitale şi unităţi ambulatorii (personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personal administrativ, securitate şi pază şi alte categorii);

Personalul din sistemul de medicină de urgenţă: ambulanţă, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;

Personalul din medicina primară – din reţeaua de medicină de familie, medicină şcolară şi asistenţă medicală comunitară;

Personalul din laboratoare, farmacii şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii;

Personalul din serviciile stomatologice;

Medici rezidenţi, elevi şi studenţi cu profil medical;

Paramedici şi alţi voluntari care îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare;

Personalul de îngrijire care îşi desfăşoară activitatea în centrele rezidenţiale şi medico-sociale;

Personalul care acordă îngrijiri medicale şi sociale la domiciliu;

Personalul din serviciile de sănătate publică (Institutul Naţional de Sănătate Publică, Direcţiile de Sănătate Publică);

Personalul din unităţile sanitare ale ministerelor cu reţea sanitară proprie;

Personalul din centrele de dializă şi transfuzii;

Personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

Etapa a II-a

Populaţia cu grad ridicat de risc

Adulţi cu vârsta peste 65 de ani;

Persoanele aflate în evidenţă cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcţie de indicaţiile vaccinurilor utilizate.

Lucrători care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale:

Personal cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului (parlament, preşedinţie, guvern, ministere şi instituţii subordonate acestora);

Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi a autorităţii judecătoreşti;

Personalul din sectorul economic vital:

Procesare, distribuţie şi comercializare a alimentelor de bază (panificaţie, lactate, carne, fructe şi legume);

Uzine de apă, epurare, transport şi distribuţie apă;

Centrale electrice, producţie, transport şi distribuţie curent electric;

Unităţi de producţie, transport şi distribuţie gaze;

Unităţi de producţie, transport şi distribuţie combustibili lichizi şi solizi;

Unităţi de producţie, transport şi distribuţie medicamente şi materiale sanitare;

Transport de persoane şi mărfuri;

Noduri feroviare, aeroporturi civile şi militare, porturi esenţiale;

Comunicaţii (serviciul de telecomunicaţii speciale, radio şi televiziune naţionale);

Personalul din unităţile de învăţământ şi creşe;

Personalul poştal şi din servicii de curierat;

Personalul cultelor religioase;

Personalul din mass media care desfăşoară activităţi cu risc crescut de expunere la infecţia cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unităţi medicale);

Personalul din domeniul salubrităţii şi deşeurilor.

Etapa a III-a (populaţia generală)

Populaţia adultă;

Populaţia pediatrică, în funcţie de evoluţia epidemiologică şi de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.