Ne vom pierde Delta Dunării. România nu a făcut mai nimic pentru a opri procesul natural, ba chiar l-a accelerat

Canalele Deltei se închid încet. E teama locuitorilor din zonă, care nu au rămas doar fără hrana de bază, peștele, dar ar putea rămâne și fără turiști. Specialiștii spun că e un proces normal să ne pierdem Delta. Doar că am reușit să grăbim atât de tare procesul, încât continuăm să-i apropiem sfârşitul. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Pe canalele din deltă, barca se strecoară cu greu. Pare un tărâm uitat care și-au luat viața în propriile mâini. Dragoș Cladiade a fost pescar timp de 20 de ani. Dar de când și-a pierdut sursa de hrană din apă - peştele - face excursii prin Deltă.

Dragoş Cladiade, barcagiu: Le place că e ca un tunel, dar pentru noi e trist că știm că nu o să mai fie.

Atât de mult s-a schimbat peisajul în ultimii 20 de ani, încât şi cu harta în mână ai şanse mari să te pierzi. Apa nu are nici un metru adâncime. Zeci de canale au dispărut.

Dragoş Cladiade, barcagiu: Aluviunile, sedimentele aduse de ape, de Dunăre, pe tot cursul Dunării, acestea se duc și lateral, în lacuri, canale, din cauza vegetației și a colmatării peștii nu se mai duc pentru că nu mai există acel canal unde s-au reprodus.

Aici la Sfântu Gheorghe plutește pe Dunăre un singur pelican. Poate ultimul.

Dragoş Cladiade, barcagiu: Și probabil în timp Delta va muri din cauză că nu are apă. Și dacă nu are apă, nu are păsări, nu are animale și probabil nici oamenii nu vor mai veni.

Nu am făcut mai nimic pentru a salva Delta Dunării

Povestea se repetă pe toate canalele. În Dunavăț, oamenii locului și patronii de pensiuni s-au organizat cum au putut. Au pus mână de la mână, ban la ban, și au plătit utilaje să le sape canalele. Dar după un timp, au renunțat și ei. Proiecte de decolmatare a zonei s-au făcut - pe hârtie. 12 milioane de euro cheltuie România acum pentru a săpa câteva canale în 3 zone diferite ale Deltei. Deşi Uniunea Europeană punea la bătaie un miliard de euro pentru salvarea zonei.

Adriana Groza, guvernatorul Deltei Dunării: Vom vedea cat de eficiente vor fi. Este greu să spunem că vor fi un succes sau nu.

Săpăturile ar putea fi în zadar. Până acum, nu s-au făcut studii pentru a înţelege Delta, sedimentele, cursul apei - ce soartă va avea bjiuteria naturală a României.

Adriana Groza, guvernatorul Deltei Dunării: În cazul celor 3 proiecte au fost probleme. Doar pe unul din ele au început de fapt lucrările în mod real. Proiectele au început în 2019, faptul că abia acum încep lucrările s-a datorat și unor probleme apărute în studiile de fezabilitate, unele inadvertențe.

Ce s-ar putea face pentru Deltă, din acest moment

Toate stângăciile vor avea o singură consecință: ne vom pierde Delta. Specialiștii spun că e doar o chestiune de decenii. Și un proces natural, dar grăbit excesiv de om.

Răzvan Popescu, biolog: Nu va mai fi ce e acum. Schimbările sunt majore deja. Nu sunt create de om, sunt accelerate extrem de mult.

De turismul haotic și de zona tot mai aglomerată.

Răzvan Popescu, biolog: Dacă avem foarte multe bărci care circulă cu viteză, lucrul ăsta erodează malurile respective, smulge vegetația care până acum consolida malurile, alea se prăbușesc și de asta se colmatează acele canale.

Iar decolmatarea și săparea canalelor nu sunt de fapt soluţia.

Răzvan Popescu, biolog: Practic trebuie făcută o lucrare de reconstrucție ecologică.

Adică să iei o bucată din Deltă și să o redai în întregime naturii. Să interzici accesul, turismul și pescuitul, până când peștii și păsările din zonă vor depăși numărul turiștilor.

Răzvan Popescu, biolog: Un astfel de proiect, ai nevoie, fără partea de hai să obținem finanțarea, de 8-10 ani ca să pui în practică.

Între timp, Delta noastră se mută ușor spre Ucraina. Un factor care a grăbit procesul a fost săparea canalului Bâstroe, începand cu 2004, pentru ca vasele ucrainene să aibă propriul acces către Marea Neagră şi să nu mai fie nevoite să traverseze canalul Sulina.