Bucureştiul nu este pregătit să ducă un cutremur precum cel din 1977 (Video)

Nu există român care să nu-și amintească unde și cum a trăit cutremurul din 1977. E amintirea care ne bântuie părinții de fix 43 de ani.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

• Bucureştiul nu este pregătit să ducă un cutremur precum cel din 1977
• Un seism asemănător ar produce un dezastru total la nivelul Capitalei

Nu există român care să nu-și amintească unde și cum a trăit cutremurul din 1977. E amintirea care ne bântuie părinții de fix 43 de ani. O zi în care ne punem iar întrebarea de al cărei răspuns ne temem cu toţii: dacă un cutremur puternic ar zgudui astăzi România, cât de pregătiți suntem să-i facem față încât să nu repetăm istoria?

Acesta este sunetul infernului – așa cum l-au resimțit, cu o spaimă de moarte, milioane de oameni cărora pământul le-a fugit brusc de sub picioare, în urmă cu fix 43 de ani. 

Ionela Gavriliu, reporter Observator: 56 de secunde. Atât a durat cutremurul din 4 martie 1977, timp în care fața Bucureștiului s-a schimbat pentru totdeauna. În locul acestei clădiri din centru, se afla blocul Dunărea, celebru pentru restaurantul de la parter și în care locuiau în mare majoritate profesori universitari. În mai puțin de un minut, a fost distrus aproape în totalitate

În mai puțin de un minut, s-a scris cea mai mare catastrofă a ultimilor 50 de ani: 1.500 de vieți îngropate sub ruine, peste 10 mii de oameni răniți, peste 30 de mii de clădiri afectate. Și dacă astăzi ecoul dezastrului ni se pare îndepărtat, e pentru că am uitat cum Pământul își urmează cursul ciclic, impasibil la spectacolul umanității. 

Bogdan Suditu, profesor Facultatea de Geografie - Universitatea Bucureşti: Oameni buni, seismul va veni. Seismul poate să facă prăpăd. În clădirile pe care noi le-am analizat trăiesc 8000 de oameni. Deci în cazul unui cutremur major, cei 8000 de oameni nu mai sunt

O spune un specialist care, de ani întregi, studiază, cărămidă cu cărămidă, punctele slabe ale României. Împreună cu arhitecți și ingineri, profesorul Bogdan Suditu a pus bazele Seismic Alert, un proiect de inventariere a clădirilor și oamenilor aflați în pericol în cazul unui cutremur: "Clădirea aceea va cădea. Este praf, praf. Am fost în ea, este îngrozitor".

Nu cutremurul ne va ucide, ci indolența. Pentru că, de decenii întregi, se construiește haotic, se închid ochii în fața pericolului, se lipesc buline roșii pe clădirile neconsolidate, ca și cum asta le-ar salva viețile celor care locuiesc înăuntru. 

Ionela Gavriliu, reporter Observator: O plimbare liniştită pe Magheru se poate transforma într-un scenariu de coşmar. Pe Bulevardul Magheru sunt încă multe clădiri cu risc ridicat de prăbușire. Acest bloc nu ar avea nicio șansă în cazul unui cutremur mai mare de 7 grade pe scara Richter. Cercetătorii spun că la nivelul Bucureștiului, mai bine de 1000 de clădiri înalte se vor prăbuși. Iar cele mai sumbre scenarii spun că aproape jumătate din cele 130.000 de clădiri din București se vor nărui

Un cutremur mare, de peste 7 grade pe scara Richter, va veni mai devreme sau mai târziu. Ca să avem o șansă, trebuie să ne pregătim acum pentru inevitabil. Și inevitabilul va arăta așa. Undele de șoc ale seismului vor rupe țevile de gaz și de apă, străzile se vor denivela și un zgomot teribil va anunța prăbușirea clădirilor. Mai bine de 1000 de blocuri înalte din București se vor face una cu pământul. Vor muri peste 3000 de oameni și alți 16000 vor fi răniți.

Și asta doar la prima strigare. Pentru că, în realitate, nu știm câți oameni sunt condamnați.

Sorin Văcăreanu, rectorul Universităţii de Construcţii Bucureşti: O clădire, dacă nu se află pe acea listă, este foarte posibil ca ea să fie bolnavă, dar să nu fi mers niciodată la doctor adică să nu existe expertiză tehnică pentru acea clădire

Chiar dacă am afla câte clădiri vulnerabile există în tot Bucureștiul, consolidarea lor în timp util este o utopie. Procesul e lung, costisitor și invaziv pentru proprietari. Istanbulul, de exemplu, a reușit cu mari eforturi să consolideze 1.400 de clădiri publice în 14 ani. Noi, puțin peste 20 în ultimii 30 de ani. Timpul se scurge și, din decenii în care statul ar fi putut acționa, ne mai rămân doar secunde. 

Constantin Ionescu, Director INFP: Deci în 25 de secunde ai timp să faci anumite acţiuni. Se poate opri valva de gaze, se poate da semnal către lifturi, se pot alerta camerele de operaţii din spitale. Din păcate, în România numai câteva instituţii folosesc

De-aici, de la Institutul Național pentru Fizica Pământului, se va da alarma către autoritățile de intervenție, pregătite pentru un seism peste 7 pe scara Richter, Inspectorate pentru Situații de Urgență, centre de criză de la Guvern, Armată.

Constantin Ionescu, Director INFP: Practic, în 11 minute avem informaţii câte clădiri din localitate au fost afectate

Dar responsabilitatea nu e doar a salvatorilor. Fiecare dintre noi poate face ceva. Asta încearcă să ne învețe Matei Sumbasacu, inginer constructor, specializat în structura clădirilor cu risc seismic. 

Matei Sumbasacu, structurist: Primul lucru este acea trusă pentru cutremur şi acel plan cu familia. Pentru că atunci când va veni, nu vorbim dacă, trebuie să ştim ce facem. Nu vom avea telefoane, nu vom avea curent poate câteva zile, apă potabilă la fel. Şi atunci oraşul nu va mai arăta deloc cu ce vedem aici, harta va fi schimbată. Magheru va fi pur şi simplu inaccesibil, va fi blocat cu grămezi de moloz şi cu oameni care aşteaptă să fie salvaţi

Pare un scenariu apocaliptic. Nu e. Dovada stă în fiecare cicatrice a Capitalei.  

Dragoș Toma-Dănilă, cercetător științific INFP: Dacă vă uitaţi mai bine la clădire veţi vedea în continuare crăpăturile în X-uri pentru că le-au aplicat o tencuială antiseismică, dar în continuare ele se mai văd

Matei Sumbasacu, structurist: Unele voci aberante spun că dacă a trecut prin două cutremure mari, sigur îl duce şi pe al treilea. Clădirile nu se vindecă şi nu se antrenează, ele nu sunt organisme vii ca noi şi în cazul lor nu merge vorba că ce nu le omoară le face mai puternice. Ce nu le omoară le creşte şansele de a fi omorâte pe viitor

Iar sub zidurile condamnate la moarte suntem noi, oamenii.