Reportaj EXCLUSIV cu camera ascunsă! Locul de veci, afacere pe vecie: "Fără 100 de milioane nu înmormântezi pe nimeni în ziua de azi"

Locul de veci, o afacere pe vecie. În timp ce în cimitirele de stat aproape toate locurile sunt ocupate, cei care le au libere le vând cu zeci de mii de euro pe internet. Vânzarea este ilegală, însă au găsit varianta pentru a fi acoperiţi: o donaţie la notar. Nici în faţa morţii nu suntem egali. Cei care nu au atâţia bani negociază direct la cimitir. Într-un material exclusiv Observator, vedeţi cât de anevoios şi scump a devenit drumul până la groapă.

• "N-am întâlnit aşa ceva". Aglomeraţie în vămi după minicavanţa de Paşte. Românii s-au întros acasă din Bulgaria, Grecia sau Turcia

• Tot mai mulţi români aleg incinerarea în locul înmormântării, din cauza costurilor ridicate.

Cine sapă groapa altuia cere zeci de mii de euro şi negociază la sânge. Sunt cei care au moştenit locul de veci şi vor să facă un ban. Dacă vrei un loc de veci la un cimitir cu ştaif, trebuie să economiseşti o viaţă. 

Pentru că, legal, nu au dreptul să îl vândă, comercianţii de ocazie recurg la altă metodă, respectiv prin donaţie la notar. După o astfel de discuţie, cei mai mulţi merg direct la cimitir să îşi încerce norocul. Suntem întâmpinaţi cu mesajul - "Nu vindem locuri de veci. Căutaţi pe net". 

O sursă mai bună de informaţii sunt groparii şi paznicii. La Cimitirul Reînvierea, de exemplu, anunţurile sunt puse direct pe copaci. Ni se transmite că "trebuie să mergeţi înainte, faceţi stânga pe alee, aici, faceţi la dreapta şi mergeţi cam 100 de metri". Acolo descoperim următorul anunţ - "mormânt, şase metri pătraţi, fără oseminte". 

Sunăm şi ni se spune că "sub 4.500 de euro nu vă las. Am avut oferte şi la 4.300 - 4.200 de euro şi nu l-am dat". 

Nici în faţa morţii nu suntem egali. La Cimitirul Bellu, de exemplu, un loc de veci costă cât un apartament: "Ăsta de exemplu, de aici, e monument istoric. Are exact 140 de ani. Într-un timp voia să o vândă dar îţi cumpărai cinci apartamente din cât cereau ei pe ea. Aici, iară, uite, mare actor. Vine un nene o dată la trei ani". 

Tot mai mulţi români aleg incinerarea în locul înmormântării

În ciuda preţurilor, Cimitirul Bellu nu mai are locuri libere: "Are unu, Urdăreanu ăla de la fabrica de muniţie, acolo. Are o d-asta cu lift, cu lumină, cu alarmă! Are Cataramă în partea asta. Hai, domne, că tot ei trăiesc bine! Domnul Videanu are multe locuri acolo". 

La cimitirele mici, piaţa merge altfel. În cimitirele parohiale, preotul decide: "3.000 de lei. Sunt ocupate aproape toate aici. Popa, el e patronul. El face preţurile. Şi dacă cumpăraţi din altă parte, pe lângă cei 3.000 de lei pe care îi daţi la familie, mai daţi şi 3.000 la popă. De ce? Aşa e procedura lui".

Afacerea cu moartea bagă la cheltuieli mari familia defunctului, oricât de ieftin ai căuta alternativă: "Fără 100 de milioane nu înmormântezi pe nimeni în ziua de azi. Vă zic eu sincer. Pot să vă sfătuiesc la cimitir la Pasărea. E la intrare în Brăneşti. Hai să le calculăm! Locul de veci de la Pasărea: 3.000 de lei. La gropari trebuie să le plătiţi că sapă groapa. Cât? Puteţi să v-o săpaţi singuri, cineva din familie, sau plătiţi oamenii care o sapă. 650 de lei. Taxa de înhumare la biserică: 100 de lei. Ăsta e cimitirul: 3.750 de lei. Omul trebuie să fie băgat în coşciug. 1.300 de lei. Luaţi de la firmă aşa: coşciugul, transportul". 

Reprezentant firmă pompe funebre: Alea sunt 1850 de lei, ăsta e 2.600 de lei. Deci probabil cu îmbălsămare, îmbrăcat, transport, cred că ajunge la 1.600 sau 1.800 de lei. Fără sicriu. Deci cam 3.000 şi ceva de lei în total. 

La aceste cheltuieli se adaugă - "După aceea slujbă şi preoţi. Dacă depune la noi, la biserică, aici e taxa de capelă 150 de lei, iar slujba înmormântării undeva la 500 de lei. Cea mai bună variantă ar fi aşa: să vă scoateţi la preţ şi să scăpaţi de tot balamucul ăsta". 

Şi ar mai fi o variantă fără bătăi mari de cap. 

Victor, gropar: Ce doriţi? Un loc de veci? Locuri libere nu sunt. 

Reporter Observator: Să moară cineva şi să n-ai unde să-l îngropi, ce faci? 

Victor, gropar: La crematoriu, mergeţi la crematoriu.

Incinerarea costă 1.200 de lei şi o aleg din ce în ce mai mulţi. Din cele 15.000 de spaţii din locul în care sunt păstrate urnele cu cenuşă sunt ocupate aproape 3.000. Taxa anuală de întreţinere este de doar 25 de lei.

Administraţia Cimitirelor, obligată să găsească loc de veci la cerere

În fiecare an, în Bucureşti, mor peste 20.000 de persoane, astfel că se găsesc cu greu locuri pentru înhumările la zi. Situaţiile excepţionale nici nu intră în calcul acum.    

În cazul unor calamităţi naturale, Bucureştiul nu are unde să îi înmormânteze pe cei decedaţi. Dintr-un total de peste 200.000 de locuri de veci, mai sunt diponibile mai puţin de 3.000 de locuri pentru astfel de situaţii, asta în condiţiile în care regulile presupun un număr de 12.000 de locuri libere. Cât despre înhumările la zi, pentru ele mai sunt libere puţin peste 1.000 de locuri. 

Vorbim despre locuri pentru care există deja liste de aşteptare. Sunt aproape 500 de solicitări numai din partea beneficiarilor de legi speciale, cum ar fi eroii-martiri, cei care au contribuit la Revoluţia din 1989 sau persoane deportate. Îşi vor primii locul abia în momentul în care vor avea nevoie de el. Nu înainte. Surse din Administraţie spun că inclusiv aceste categorii au văzut în locurile de veci o oportunitate de a face bani. 

Totuşi, există soluţii pentru toată lumea. Administraţia Cimitirelor este obligată ca, în două zile, să găsească un loc de veci oricui are nevoie.