România, pe harta traficanţilor de droguri încă din anii '70. Metodele au rămas aceleaşi, însă vârsta consumatorilor a scăzut

Unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene pentru România - traficul de droguri. În jumătate de secol, ţara noastră s-a transformat dintr-una de tranzit, într-una de consum. Metodele folosite de traficanţi pentru a ascunde stupefiantele sunt aceleaşi dintotdeauna. S-au schimbat însă tipul drogurilor şi vârsta consumatorilor, ajunsă la nivelul şcolii generale. Dacă au ţinut poliţiştii pasul cu dealerii în ultimii 50 de an, vezi în materialul următor.

• Program Noaptea Muzeelor 2024, sâmbătă 18 mai. Până la ce oră pot fi vizitate expoziţiile din Bucureşti şi ţară

Aşa aratău bazele de date cu traficanţi de droguri în anii 70-80, când nu existau computere în România. Multe s-au schimbat în 50 de ani. Au rămas neschimbate, însă, câteva dintre metodele infractorilor. 

"Anul 1970, vameşii au găsit ascuns în tubul de aer cald al venitalaţiei, 44 de săculeţi din pânză conţinând haşiş! Aici putem observa drogurile care au fost identificate sub bancheta din spate a autoturismului... într-un compartiment special amenajat."

Comportamentul traficanţilor, similar

La jumătate de secol distanţă, poliţiştii români continuă să găsească droguri ascunse în roata de rezervă, în rezervor ori sub banchetele maşinilor percheziţionate. Clienţii, ca tipologie, au rămas cam la fel şi ei.

Gheorghe Popa, fost şef al Poliţiei Române: Mediile în care se consumau drogurile erau mediile studenţeşti, unde erau cetăţeni străini, mediul artiştilor, dar erau puţine cazurile de trafic, şi câteodată consum de droguri. 

Poliţist DIICOT: Observăm ţările de producţie, Afganistan, Iran, Pakistan, iar acesta este traseul drogurilor către Europa, România în aceasta situaţie este o ţară de tranzit. Destinaţia drogurilor sunt pieţele de consum din vestul Europei. 

Drogurile traficate sunt mai periculoase în zilele noastre

Acum diferă, însă, cantităţile, mult mai mari în zilele noastre şi tipurile de droguri. De la haşiş, preferat înainte de 1989, traficanţii au diversificat transporturile şi au ajuns la stupefiante mai scumpe şi mai periculoase.

Poliţist DIICOT: Vorbim aici de cocaină sau de drogurile sintetice, care, provin din ţări din vestul Europei, sau din America de Sud. iar locurile de desfacere sunt oraşele mari precum  Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Cluj. A crescut traficul de droguri comparativ cu perioada de dinainte de 1990, pt ca cererea genereaza oferta. 

Vârstă consumatorilor a scăzut dramatic

Şi s-a mai schimbat ceva: vârsta celor care consumă droguri - a scăzut dramatic. Poliţiştii văd tot mai des copii care ajung la spital în stare gravă, după supradoze de stupefiante.

Gheorghe Popa, fost şef al Poliţiei Române: Traficanţii de droguri şi-au îndreptat atenţia în mediul rural, unde copiii merg la şcoli şi acolo sunt uşor de cooptat în diferite activităţi unde se consumă şi droguri.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, anunţa în vară că lupta cu drogurile este pierdută la categoria adulţi - prioritar este acum salvarea tinerei generaţii. Două cazuri de consum de stupefiante au şocat România anul acesta. Vlad Pascu, şoferul de 19 ani care a condus drogat şi a ucis doi tineri la 2 Mai şi moartea elevei olimpicie din Bucureşti - adolescenta de 16 ani a fost ucisă de un cocktail de droguri pe care i l-a dat iubitul ei.