România trimite primele nave să facă verificări pe Canalul Bâstroe şi mai cere o aprobare de la Kiev. Când încep măsurătorile

Trei nave care așteaptau la Giurgiu aprobarea Ucrainei pentru măsurători pe Canalul Bâstroe au plecat spre Delta Dunării. Încă două vase se vor adăuga convoiului şi vor aştepta acceptul scris de la Kiev ca să înceapă verificările, conform surselor Observator. Discuţiile oficiale România - Ucraina, la care au participat şi reprezentaţii Comisiei Europene, au stabilit că măsurătorile vor începe joia viitoare.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Cele trei nave româneşti, care aşteaptau la Giurgiu acceptul Ucrainei pentru a face măsurători oficiale pe Canalul Bâstroe, au primit undă verde. Conform unor surse Observator, alte două vase se vor alătura convoiului, în aşteptarea acceptului scris al oficialilor de la Kiev, care le va permite să înceapă verificările pe Canalul Bârstroe

România măsoară Canalul Bâstroe

Ar dura mai puţin de două ore ca navele româneşti să ajungă pe canalul Bâstroe, să măsoare adâncimea reală şi să facă lumină în acest caz.

"Trei nave dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe", anunţa pe Facebook ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, cu două săptămâni în urmă.

Ucraina va opri dragarea Canalului Bâstroe

Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a anunţat, marţi, după întâlnirea care a vizat Canalul Bâstroe, că partea ucraineană s-a angajat să oprească orice fel de dragaj până la clarificarea situaţiei, iar măsurătorile programate să înceapă în 15 martie se vor derula potrivit calendarului convenit. “Vestea bună este că Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj pe Chilia şi pe Bâstroe şi am stabilit împreună cu delegaţia Comisiei Europene că activitatea principală de la acest moment se va canaliza către consolidarea canalului Sulina, investiţiile în canalul Sulina în aşa fel încât să creştem capacitatea de tranzit pentru preluarea tuturor navelor care sunt pe clusterul Dunării maritime. (…) Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj, fie el operaţional, de întreţinere sau altă formă”, a declarat Ionel Scrioşteanu. 

Oficialul a precizat că rămâne valabil calendarul de măsurători stabilit de cele două părţi. “Calendarul de măsurători rămâne valabil, rămâne să primim acel accept din partea Ministerului Apărării din Ucraina pentru că este o zonă dificilă din punct de vedere al riscurilor, în măsura în care vom primi acel acord, acel aviz şi condiţiile în care se va desfăşura măsurătoarea, începând din 15 martie vom intra la măsurători. (...) Cel mai important este că până se vor finaliza măsurătorilor se nu vor mai face alte tipuri de activităţi de dragaj. După ce vom avea aceste măsurători, vom vedea care sunt măsurile şi dacă sunt necesare măsuri de luat în acea zonă”, a explicat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor.

De ce ar adânci Ucraina Canalul Bâstroe

Crearea unui canal navigabil de mare adâncime ar aduce beneficii economice uriaşe Ucrainei. Pe lângă lipsa taxelor, transportul pe mare ar fi mult mai eficient şi mai rapid decât orice transport terestru. La o adâncime de 4,2 metri, cât există oficial în documente pe canalul Bâstroe, poate trece o navă de dimensiuni medii, cam 9.000 de tone, încărcată cu 2.000 de tone de cereale. Acesta este echivalentul unui transport cu 80 de tiruri.

Dacă dublăm încărcătura, nava are nevoie de o adâncime a canalului de 6,5 metri. Iar dacă ar transporta 6.000 de tone de cereale, adică încărcătura unui convoi de 240 de tiruri, ar fi nevoie de o adâncime de 8,5 metri. Scopul "proiectului Bâstroe" încă din 2004. "Administraţia face aceste lucrări şi şi-a propus să adâncească acest canal chiar şi mai mult", susţine Andryi Ryjzhylo, şeful Portului Ismail.