Antena Meniu Search
x

Video ANIMAŢIE. România, la doar două ore şi un accept pentru a investiga ce s-a întâmplat în canalul Bâstroe. Ce ar avea de câştigat Ucraina din lucrările de adâncire

Trei nave româneşti aşteaptă acceptul Ucrainei pentru a face măsurători oficiale pe canalul Bâstroe. Între timp, scandalul îşi iese din matcă. Preşedintele Klaus Iohannis spune că trebuie să aşteptăm opiniile experţilor. Opinii formulate deja, după cum a descoperit Observator, încă de anul trecut. Şeful unui important port din Ucraina recunoşte lucrările de adâncire

Sonia Simionov
de Sonia Simionov

la 23.02.2023, 21:24

Vezi și

Mai puţin de două ore ar dura pentru ca trei nave româneşti să ajungă pe canalul Bâstroe, să măsoare adâncimea reală şi să facă lumină în acest caz. Ministrul Transporturilor a făcut joi anunţul pe Facebook. "Trei nave dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe", a scris Sorin Grindeanu.

România, pregătită să măsoare adâncimea canalului Bâstroe

Sunt chiar ambarcaţiunile filmate de o echipă Observator în portul Galaţi. Până dovedim noi oficial, chiar şeful portului ucrainean Izmail recunoaşte lucrările de adâncire. "Pe anumite porţiuni s-a ajuns la 7 metri, pe alte porţiuni sunt 8 metri", spune Andryi Ryjzhylo, şeful Portului Ismail.

Sunt exact adâncimile pe care le-a măsurat şi sonarul şalupei cu care o echipă Observator a fost la confluenţa canalului Bâstroe cu braţul Chilia. "Intersecţia canalului Bâstroe cu braţul Chilia. Sonarul nostru arată 7 metri adâncime. 7... 7,1... Exact acolo e Bâstroe, poţi să vezi!", arăta atunci Sonia Simionov, reporter Observator.

Pe acelaşi subiect

Iohannis, reacţie în scandalul Bâstroe

"Ai noştri, inflamaţi şi hotărâţi, fac afirmaţii care nu au un fundament dovedit. Ştie şi Ministerul Transporturilor cam din octombrie, nu-i o noutate", a declarat Klaus Iohannis, preşedintele României. Ca răspuns la acuzaţiile preşedintelui, în telefoanele jurnaliştilor au apărut documente "pe surse".

Autorităţile la care face referire preşedintele României ştiau de intenţiile ucrainenilor de a face lucrări pe Dunăre, chiar de la mijlocul anului trecut. Ministerul Transporturilor şi cel al Mediului au transmis, atunci, că nu sunt de acord, arată documentele în posesia cărora au intrat reporterii Observator.

Nu este singurul schimb de informaţii între cele două ţări. Şi alţi politicienii dintre cei acuzaţi de inflamare au reacţionat public. "Protejarea Deltei Dunării este un lucru care nu se negociază", a afirmat Marcel Ciolacu, preşedinte Camera Deputaţilor.

Efectele asupra Deltei Dunării ar putea fi extrem de grave

Încă din 27 iulie 2022, specialiştii avertizau despre pericolele adâncirii braţului Bâstroe. "Activarea baţului Chilia şi a Canalului Bâstroe va conduce la creşterea transportului aluvionar în aval spre vărsarea acestora în mare (...) urmând ca aceastea să ajungă în Bara Sulina", se arată într-un document AFDJ. 

"Va avea ca efect direct afectarea condiţiilor de navigabilitate pe de o parte, şi efortul suplimentar al statului român pentru asigurarea adâncimilor de navigaţie pe canalul Sulina", spune Viorel Panait, Asociația Operatorilor Portuari. 

În locul în care canalul Bâstroe se varsă în mare, de zile întregi, nava Hegeman draghează şi deversează mâlul la câteva sute de metri în larg. "Aluviunile au migrat şi au colmatat în timp gura de vărsare a Canalului Sulina, iar pe viitor vor ajunge să închidă golful Musura, transformându-l în lagună", avertizează specialiştii. 

De ce ar adânci Ucraina canalul Bâstroe

Crearea unui canal navigabil de mare adâncime ar aduce beneficii economice uriaşe Ucrainei. Pe lângă lipsa taxelor, transportul pe mare ar fi mult mai eficient şi mai rapid decât orice transport terestru. La o adâncime de 4,2 metri, cât există oficial în documente pe canalul Bâstroe, poate trece o navă de dimensiuni medii, cam 9.000 de tone, încărcată cu 2.000 de tone de cereale. Acesta este echivalentul unui transport cu 80 de tiruri.

Dacă dublăm încărcătura, nava are nevoie de o adâncime a canalului de 6,5 metri. Iar dacă ar transporta 6.000 de tone de cereale, adică încărcătura unui convoi de 240 de tiruri, ar fi nevoie de o adâncime de 8,5 metri. Scopul "proiectului Bâstroe" încă din 2004. "Administraţia face aceste lucrări şi şi-a propus să adâncească acest canal chiar şi mai mult", susţine Andryi Ryjzhylo, şeful Portului Ismail.

Şi Comisia Europeană a cerut explicaţii pentru ce se întâmplă pe Bâstroe. Ucraina a negat lucrările de adâncire. A recunoscut doar lucrări de întreţinere.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Aţi avut nevoie de vreun medicament, pe care nu l-aţi găsit în farmacii în ultima perioadă?

Observator » Evenimente » ANIMAŢIE. România, la doar două ore şi un accept pentru a investiga ce s-a întâmplat în canalul Bâstroe. Ce ar avea de câştigat Ucraina din lucrările de adâncire