Românii care ţin aprinsă flacăra tradiţiei peste hotare. Eduard trăieşte în Italia de la 2 ani şi e student la Torino: "Ne simţim ca în România"

Cel mai mare ansamblu de dansuri româneşti din diaspora îşi dă concursul pe pământ românesc. Zeci de români care şi-au clădit o viaţă în Italia şi care sunt uniţi de rădăcinile de acasă învaţă tainele folclorului la Torino, unde le alină dorul de casă multor conaţionali de peste hotare. E povestea Grupului Vatra, unde tinerii duc mai departe tradiţiile româneşti deşi sunt la aproape două mii de kilometri de casă.

• Cod galben de vânt, viscol şi strat de zăpadă în aproape toată ţara până duminică noapte. ANM a prelungit avertizările de vreme extremă

De 13 ani, dansul românesc cucereşte şi italienii. La Torino, s-a înfiinţat cea mai mare şcoală de dansuri româneşti din diaspora. Denisa a ajuns în Italia când era mică. E din Bucovina şi s-a îndrăgostit de tradiţiile populare pe pământ străin. "Mereu am fost consideraţi prea români pentru italieni şi prea italieni pentru români. Să fim în România, să dansăm, să facem ce ne place e foarte emoţionant pentru noi", spune Denisa.

Eduard e născut în Lisabona, dar trăieşte în Italia încă de la vârsta de doi ani. Şi paşii lui au ritm românesc. Studiază ingineria informatică în Torino, lucrează în IT şi îmbină pasiunea pentru calculatoare cu portul şi jocul popular. Limba română o ştie doar de la părinţi. "Faptul că suntem în Italia nu înseamnă că nu vorbim limba română. La muncă, clar, în italiană, engleză, dar acasă română fiindcă aşa parcă ne simţim ca o mică locuinţă în România", povesteşte Eduard.

Mulţi îşi fac singuri costumele. Printre ei, şi Daniel. E de aproape 20 de ani în Italia. Lucrează în construcţii şi, în timpul liber, învaţă dansuri româneşti. "Sunt din Piatra Neamţ. Acum sunt în Italia, Torino. În fiecare an merg acasă, dar simt căluşarii mă vibrează cel mai tare ca dans", spune Daniel.

Un amalgam de limbi şi culturi

Mulţi nu au învăţat limba română la şcoală. O studiază în cadrul Grupului Vatra. Dacă la repetiţii, folcloriştii vorbesc şi în italiană, acasă, în familie, limba română e baza. "Ne mândrim foarte mult pentru că şi departe de ţară, ducem tradiţia mai departe şi acum avem emoţii şi mai mari fiindcă suntem pe teritoriul României", mărturiseşte o tânără.

Cel mai vârstnic dansator are 60 de ani şi e, de meserie, sudor. Peste 1.500 de adulţi şi copii, mulţi născuţi în Italia, şi-au descoperit rădăcinile româneşti la şcoala de dansuri. "Avem ingineri, contabili, studenţi la Economie în cadrul universităţii din Torino, avem studenţi la Politehnică", spune Luiza Diculescu, responsabil comunicare Şcoala "Grupul Vatra".

Pentru ei, folclorul nu înseamnă neapărat autenticul, vechiul, înseamnă ceva de actualitate, ce îi ajută să se regăsească şi să-şi întărească o rădăcină fără de care nu ar putea creşte complet din punct de vedere psihologic Ansamblul participă, în aceste zile, la Festivalul Internaţional de Folclor care are loc la Târgu Jiu.