Rușii testează marea cu degetul. Motivul pentru care ar fi trimis o dronă pe teritoriul României. Explicațiile unui general în rezervă

Ruşii încearcă tot mai mult răbdarea NATO. Noaptea trecută au trimis încă o dronă deasupra României, de data aceasta în judeţul Constanţa. A apărut pe radare în largul mării şi a dispărut fără urmă, deasupra unei comune, de lângă Bulgaria. Patru avioane de vânătoare au fost ridicate de la sol, însă piloţii nu au avut contact vizual cu aparatul de zbor. L-au filmat în schimb mai mulţi martori.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

O lumină suspectă pe cer şi un zgomot puternic de avion care zboară la joasă altitudine. A fost încă o seară de panică pentru locuitorii din Constanţa. În scurt timp, pe telefoane au început să curgă mesajele RO-Alert.

"Să ne adăpostim, în cazul în care cad corpuri necunoscute, unde să fugi cu nepoţii, cu copiii în casă", a povestit un martor. "Ne-a înspăimântat, ne-a speriat, nu este normal să bage panică în oamenii de vârstă înaintată, în copii", a mărturisit un localnic.

După câteva minute, Armata a anunţat că radarele au identificat o țintă de mici dimensiuni care a pătruns în spaţiul nostru aerian. 

Drona rușilor, urmărită de două avioane de luptă românești și două aeronave spaniole

Ţinta a fost reperată de radarele Armatei Române la ora 19.00, deasupra Mării Negre, în dreptul localităţii Mihail Kogălniceanu, cu direcţia Eforie Nord - Topraisar. A fost urmărită de aeronavele de luptă pe baza indicaţiilor radar, dar semnalul s-a pierdut la ora 19:20, aici, în apropiere de localitatea Amzacea.

"Radarele de supraveghere aeriană au urmărit în permanență traseul țintei care a pătruns în adâncimea teritoriului național pe o distanță maximă de 14 kilometri", a declarat gen. br. Constantin Spânu, purtător de cuvânt MApN.

Obiectul zburător a fost, cel mai probabil, o dronă rusească de supraveghere, trimisă la graniţa de est a NATO pentru a culege date despre timpii de reacţie ai Alianţei, în caz de ameninţare aeriană. În această situaţie, România a trimis în misiune patru avioane, două de la Borcea şi două ale aliaţilor spanioli, dislocaţi la Mihail Kogălniceanu.

"O dronă, nu de dimensiuni mari, care poate să facă cercetare la faţa locului, identificare ţinte şi eventual, într-o anumită situaţie, şi operaţiuni mai ample, adică de descoperire a unor frecvenţe de radio-locaţie, sau poziţionarea unor radare", a declarat gen. (r) Cristian Barbu, analist de politică militară. 

Dronele rusești, distruse de NATO doar dacă reprezintă o amenințare reală

Pentru a evita escaladarea războiului din Ucraina, NATO a decis ca dronele ruseşti care se apropie sau pătrund în spaţiul aerian al ţărilor membre să fie distruse doar dacă reprezintă o ameninţare reală la siguranţa populaţiei.

"Haideţi să vedem toată analiza celor de la Ministerul Apărării, dacă a fost o provocare cibernetică, fiindcă contactul vizual al piloţilor nu a existat cu drona în cauză", a declarat Marcel Ciolacu.

În ultimul an, MApN a raportat aproape 20 de incidente ce implică drone sau fragmente de astfel de aparate de zbor căzute pe teritoriul României sau survolări ale spaţiului nostru aerian.