Sorin cultivă roșii și castraveți în propriul solar din Giurgiu, dar nu reușește să-și vândă marfa. Tot mai multe alimente provin din import

De la an la an, mâncăm tot mai mult din import. Doar 10% din carnea de porc este românească, iar fructele şi legumele pe care le găsim pe rafturi sunt venite preponderent de la vecinii noştri europeni. În primele şase luni, România a adus în ţară alimente în valoare de aproape 6 miliarde de euro, în creştere faţă de anul trecut. Reuşim să ne asigurăm hrana cea de toate zilele din producţia proprie la doar trei produse: ouă, carne de pui şi de oaie.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Sunt vremuri grele pentru fermierii români. Sorin cultivă în solariile din Giurgiu roşii, castraveţi şi ardei şi spune că se descurcă tot mai greu să-şi întreţină recolta. La piaţă, clienţii nu se mai înghesuie ca altădată. Marfa din import îi face concurenţă serioasă.

"Se importă multă marfă care vine din alte ţări. Am avut grup de producători format din zece băieţi de aici din comună şi nu am putut să intrăm în niciun supermarket. Să fim ajutaţi de statul român! Să ne ajute să facă depozite de primit legumele româneşti", spune Sorin.

Tot mai puține produse românești ajung în supermarketuri

La raionul de fructe şi legume din hypermarketuri, marfa românească de la ţărani ajunge prin intermediul cooperativelor, însă puţini sunt aceia care se mai asociază astfel pentru a ajunge în marile magazine. În anul 2022, la nivelul ţării noastre, mai erau puţin peste 2400.

Multe dintre ele doar pe hârtie.

"Dar fermierul este neîncrezător că el de 30 de ani tot a fost mototolit şi păcălit şi atunci a pierdut încrederea în asociaţie. În programul Tomata ar fi trebuit ca banii pentru fermieri să meargă la asociaţie, iar asociaţia să dea banii fermierului, care este membrul său", spune Dragoș Frumosu, președinte Sindalimenta.

Statisticile arată că 70% din ce găsim pe rafturile supermarketurilor e din import. Cel mai mare deficit de produse autohtone este la carne de porc, pește, legume și fructe. Cele mai mari cantităţi de carne, de exemplu, le aducem din Germania, Spania, Polonia sau Ungaria.

Banalul sendviş de prânz ar putea să nu mai aibă gust românesc, asta pentru că mezelurile pe care le-am folosit sunt din Spania, telemeaua pe care am cumpărat-o este din Germania, iar roşiile sunt olandeze.

Statul nu acordă suficient ajutor fermierilor

Specialiştii arată cu degetul spre ajutorul mic primit de fermieri de la statul român, dar şi spre măsurile luate în ultima perioadă în agricultură.

"Observăm inclusiv ultima măsură luată de creştere a TVA-ului la produsele bio şi la produsele tradiţionale. Formele de sprijin foarte puţine care au fost date fermierilor. Prin absenţa unor măsuri care nu au fost luate la timp, am distrus sectorul zootehnic şi, în principiu, creşterea porcului", mai spune Dragoș Frumosu, președinte Sindalimenta.

În România, dimensiunea mediei a unei ferme este de 3,7 hectare, în comparaţie cu Cehia, unde dimensiunile sunt chiar şi de 35 de ori mai mari. Anul trecut, am importat alimente în valoare de aproape 14 miliarde de euro. Cât despre exporturi, România continuă să se bazeze pe produsele neprocesate: grâu, porumb sau rapiţă. În 2023, exporturile au fost de puţin peste 12 miliarde de euro.