Statutul poliţistului, motiv de scandal la Ministerul de Interne: "Nu se poate, i se dă polițistului o putere foarte mare"

Statutul poliţistului, motiv de scandal la Ministerul de Interne. Sindicatele poliţiştilor şi organizaţiile non-guvernamentale au avut păreri împărţite.

• EXCLUSIV. Ambasadorul Israelului anunţă că Iranul va primi un răspuns dur: "Să îi facem să plătească preţul"

Sindicatele poliţiştilor şi organizaţiile non-guvernamentale au avut păreri împărţite în cadrul dezbaterii referitoare la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice organizate luni, de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). 

Alianţa pentru combaterea abuzurilor a susţinut că prin noul proiect de lege privind Statutul poliţistului, i se dă poliţistului o autoritate mult prea mare, putând, prin anumite măsuri, să-l umilească pe cetăţean. 

"I se dă poliţistului o putere foarte mare. Ajunge să facă foarte multe lucruri, de la a pune cetăţeanul să facă mersul piticului, până la a-i intra în casă fără mandat şi a-l da afară ca să securizeze locul. Sunt lucruri grave, suprapuneri peste lucruri prevăzute în Codul Penal. Se întâmplă nişte fenomene ciudate. Poliţistul, printr-o baghetă magică, transformă contravenţia în infracţiune. Avem o struţo-cămilă juridică. Nu se poate aşa ceva. Mai avem o struţo-cămilă, la jignirea poliţistului", spune Codruţ Feher, membru al Alianţei.

APADOR-CH şi Active Watch susţin pachetul legislativ, cu doar câteva observaţii referitoare la formularea unor termeni vagi, care ar putea crea probleme în aplicarea legii.

• Un poliţist din Suceava este în comă, după ce a fost atacat cu sabia în timpul unor percheziţii.

Sindicatele poliţiştilor au, însă, o părere diferită, spunând că proiectul de lege este de fapt creat pentru cetăţeni, „nu pentru a transforma poliţiştii în supereroi”.

„Să nu uităm că există poliţişti care au ajuns să nu mai aplice legea de teama consecinţelor. Protecţia poliţiştilor este acum inexistentă. Autoritatea poliţistului este ştirbită nu din cauza legii, ci din cauza lipsei efectelor ei. Noi putem modifica legea, dar când poliţiştii sunt măcelăriţi, iar infractorii rămân liberi, există o problemă. Susţinem acest pachet legislativ, dar considerăm că este prea puţin. (...) Acum, dacă înjuri un poliţist, este contravenţie. Dacă e invers, e purtare abuzivă. Adică balanţa este înclinată în favoarea cetăţeanului”, a spus liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica.

• Lovitura cu sabia dată de traficantul de droguri aproape că l-a decapitat pe poliţistul de la trupele speciale.

Potrivit proiectului, va fi considerată infracţiune şi folosirea cuvintelor sau expresiilor jignitoare sau obscene, în public, împotriva  unui organ de urmărire penală sau de ordine publică, aflat în timpul lucrului, fapta fiind pedepsită cu amendă sau cu închisoare de la 3 luni la un an.

În acelaşi timp, dacă poliţistul are un astfel de comportament jignitor, este purtare abuzivă şi intră sub incidenteţa Codului penal.

Pentru toate cele trei infracţiuni propuse se aplică mai întâi condiţia avertizării, se mai arată în proiect. Astfel, înainte de aplicarea pedepsei, poliţistul va avea obligaţia de a avertiza persoana repsectivă prin cuvintele „Acţiunea dumneavoastră este ilegală, continaurea acesteia atrage răspunderea penală, potrivit legii”.

• Tânărul din Bistrița care a lovit un polițist cu o bâtă în cap a murit la spital după ce a fost împușcat

În plus, vor fi majorate limitele amenzii pentru refuzul persoanei de a se legitima, de la 100 – 500 de lei la 500 – 1.500 de lei, cu motivaţia că acest refuz al cetăţenilor determină autorităţile statului la un consum de resurse suplimentare şi creează o problemă de eficienţă operaţională a activităţii poliţiei.

De asemenea, sunt clarificate câteva dintre obligaţiile poliţistului, fiind prezentate în cuprinsul actului normativ şi activităţile de negociere, asigurarea intervenţiei pentru eliberarea persoanelor sechestrate sau răpite, imobilizarea persoanelor care folosesc arme de foc sau alte mijloace care pot pune în pericol viaţa persoanei şi asigurarea ripostei imediate ca reacţie la un act de terorism iminent sau în desfăşurare

MAI explică faptul că, deşi Poliţia Română îndeplineşte astfel de misiuni şi în prezent, era necesară menţionarea lor în lege.

Un alt articol din lege prevede ca, pe lângă protecţia magistraţilor şi a familiilor lor, Poliţia Română să asigure şi protecţia poliţiştilor, demnitarilor cu atribuţii în domeniul afacerilor interne şi a familiilor acestora, precum şi a conducătorilor autorităţilor străine cu atribuţii în domeniul afacerilor interne sau justiţiei, aflaţi în România în vizite oficiale sau în misiune.

În ceea ce priveşte dreptul poliţistului de a legitima o persoană şi de a o conduce la sediul poliţiei, legislaţia actuală nu enumeră explicit şi detaliat situaţiile în care se justifică o astfel de măsură, astfel că se propune introducerea acestora în noul text: dacă încalcă legea sau există suspiciuni ca se pregăteşte să facă asta, dacă există suspiciuni că a fost prezentă la locul în care a fost săvârşită o faptă ilegală sau ştie ceva despre asta, dacă persoana respectivă solicită sprijinul sau intervenţia organelor de poliţiei, dacă descrierea acesteia se potriveşte cu a unei persoane căutate de poliţie sau deţine bunuri a căror descriere se potriveşte cu cele căutate de poliţie. În plus, persoana legitimată va avea dreptul de a fi informată verbal de către poliţist cu privire la motivul legitimării. În cazul în care legitimarea nu a putut fi făcută pe baza actelor de indentitate, poliţistul va avea dreptul să fotografieze persoana respectivă şi să îi ia amprentele, chiar fără consimţământul persoanei.

O altă măsură propusă este ca persoana care este dusă la secţie pentru verificare să poată pleca după 24 de ore chiar dacă nu i-a fost stabilită identitatea şi va avea dreptul de a fi informată cu privire la motivele conducerii la secţie, de a formula contestaţie împotriva dispunerii măsurii, de a fi asistată de un avocat, de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane cu privire la măsura luată, ori a reprezentanţilor diplomatici ai statului de provenienţă în cazul cetăţenilor străini sau de a fi consultată de un medic. În cazul minorilor sau persoanelor lipsite de capacitate de exercţiu, poliţistul are obligaţia de a informa reprezentantul legal cu privire la măsura luată şi de a nu lua declaraţii de la acestea.

De asemenea, poliţistul va avea şi obligaţia de a întocmi un rapot scris care se înregistrează în evidenţele unităţii de poliţie. O copie a acestui raport va fi oferit persoanei în cauză sau reprezentantului legal. Raportul trebuie să conţină motivele conducerii persoanei la secţie, măsurile realizate cu această ocazie, modalitatea de exercitare a drepturilor ca urmare a aducerii la cunoştinţă, rezultatul controlului corporal, al bagajelor şi al vehiculelor, dacă au fost utilizate mijloace de constrângere, prezenţa unor urme vizibile de violenţă la momentul legitimării şi al finalizării verificărilor, ora începerii şi finalizării verificării situaţiei persoanei şi luării măsurilor legale.

„Prin aceasta, se urmăreşte eliminarea oricărei conduite arbitrare din partea poliţistului, dar şi crearea unui instrument de protecţie a acestuia, împotriva unor reclamaţii abuzive. (...) Având în vedere că măsura conducerii la sediul poliţiei poate fi luată pentru 12 sau cel mult 24 de ore, obligaţia poliţistului de a detalia măsurile realizate cu această ocazie reprezintă un element important pe baza căruia se va putea verifica dacă există o justificare a perioadei petrecute de persoană la sediul poliţiei. Doar o verificare a identităţii persoanei în bazele de date nu va putea justifica prezenţa persoanei la sediul poliţiei până la limita maximă prevăzută de lege”, se arată în expunerea de motive.

Proiectul de lege mai prevede că poliţistul are dreptul să folosească forţa fizică, procedee de autoapărare sau lovituri, cătuşe sau alte mijloace adecvate de imobilizare, mijloace neletale, precum arme cu bile de cauciuc sau dispozitive cu electroşocuri, arme albe şi de foc, mijloace adecvate sau, după caz, vehicule, pentru oprirea forţată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spaţii închise în care se găsesc persoane şi bunuri, ori pentru înlăturarea unor obstacole, însă toate acestea se fac după avertizarea prealabilă asupra utilizării acestora şi după acordarea timpului necesar persoanei pentru a se conforma solicitărilor, după o „piramidă a pericolului”.

Astfel, o rezistenţă pasivă a cetăţeanului va determina utilizarea forţei fizice a poliţistului, o rezistenţă activă va determina folosirea tehnicilor de autoapărare şi lovituri, dacă este agresiv şi produce vătămări corporale vor fi utilizate mijloacele neletale, iar un comportament agresiv extrem va necesita implicit utilizarea armelor de foc.

În ceea ce priveşte exercitarea obligaţiei de a înlătura pericolele, poliţistul va avea dreptul de a pătrunde într-o locuinţă sau în orice alt spaţiu delimitat fără mandat, dacă sunt indicii că în locuinţă există o persoană în pericol, autorul unei infracţiuni flagrante comisă prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante, prin violenţă, ori de către o persoană mascată sau deghizată sau se află autorul unui act terorist.

Cu toate acestea, înainte de a pătrunde, poliţistul are obligaţia de a raporta despre aceasta, iar după înlăturarea pericolului ori prinderea autorului infracţiunii, trebuie să iasă din spaţiul respectiv fără a face percheziţii. De asemenea, poliţistul va realiza, la final, un raport scris, pecare, la cerere, îl oferă în copie persoanelor cărora le aparţine sau care folosesc spaţiul.

Acţiunile poliţistului vor putea fi înregistrate cu mijloacele audio-video sau foto din dotare, fără consimţământul persoanelor, mai prevede proiectul de lege.

Un text nou introdus în urma observaţiilor formulate în cadrul procedurii de transparenţă decizională se referă la obligaţia poliţistului de a se identifica. Astfel poliţistul va trebui să îşi facă cunoscută calitatea, în prealabil, calitatea: dacă este în uniformă, prein prezentarea verbală a numelui şi a unităţii de poliţie din care face parte, dacă este îmbrăcat civil, prin prezentarea numelui, a unităţii de poliţie din care face parte şi a legitimaţiei de serviciu sau a insignei. Excepţie fac situaţiile în care siguranţa poliţistului sau rezultatul intervenţiei sunt periclitate. Poliţistul îşi va face cunoscută calitatea imediat ce acest lucru este posibil, iar intervenţia se va face prin anunţare: „Poliţia!”.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice a fost pus în dezbatere publică în 2 noiembrie pentru 20 de zile, termenul fiind ulterior prelungit, fiind preluate multe dintre observaţiile APADOR-CH, unul dintre contestatari, care avertiza că unele dintre propunerile de modificare a legilor în domeniul ordinii şi siguranţei publice favorizează abuzurile.

La dezbaterea organizată luni de Ministerul de Interne au participat atât sindicate ale poliţiştilor, cât şi ONG-uri. Discuţiile pe marginea proiectului de lege privind statutul poliţistului au fost aprinse, durând mai bine de trei ore.