Un bărbat din Buzău a pierdut 72.000 de lei după ce şi-a instalat o aplicaţie pe telefon

Trei oameni de afaceri din Buzău şi Ilfov le-au dat de bună voie infractorilor toţi banii din cont. Hackerii i-au convins să instaleze o aplicaţie de control de la distanţă sub pretextul că vor primi bani din acţiunile ajunse la termen. Când şi-au dat seama că ceva este putred, victimele au mers la bancă pentru a-şi bloca conturile, însă prea târziu. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Doi bărbaţi din Buzău şi unul din Ilfov sunt ultimele victime ale infractorilor cibernetici. Au rămas fără zeci de mii de euro în conturi după ce şi-au instalat o aplicaţie de control la distanţă cu care hackerii au reuşit să transfere sumele de bani în doar câteva secunde. Infractorii i-au sunat pe bărbaţi şi s-au dat drept angajaţi la Bursa de Valori.  

"Aveam de recuperat 72.000 de lei. I-am propus domnului să-i bage înapoi în dividente, dânsul a zis că nu are cum să facă asta. Vă pot ajuta să vă descărcaţi o aplicaţie care dumneavoastră vă gestionaţi contul şi absolut toate operaţiuni care se fac la bursă în momentul respectiv", spune Moise Rusu, păgubit.

"Atacatorii deţin un fel de control asupra telefonului sau asupra desktopului victimei. Vor vedea efectiv datele de pe card, cardurile victimelor, modalităţile lor de autentificare, parole", spune Vlad Oneţiu, specialist IT.

Schema prin care au fost păcăliţi bărbaţii

Când şi-au dat seama că ceva nu este în regulă, păgubiţii au închis apelul suspect şi toate reţelele de internet. Imediat au fost sunaţi de pe numărul băncii unde aveau conturile"

"S-a prezentat o doamnă ca fiind lucrătoare în cadrul call center ului, a spus că pe contul meu s-au sesizat tranzacţii dubioase ca fiind fraude. Am stat cu doamna în discuţii aproximativ 20-30 de minute. Am simţit şi acolo că ceva nu e în regulă", spune Marian Şerban, păgubit.

Metoda folosită se numeşte Spoofing, o tehnică prin care un apelant falsifică numărul de telefon care apare pe ecranul celui sunat, făcând să apară numărul băncii în acest caz. E greu de identificat daca un astfel de apel este real, dar există aplicaţii care o fac în locul nostru. Sunt totuşi şi câteva indicii care ne pot pune pe ganduri: de exemplu, dacă ne sunt solicitate urgent informaţii personale sau ni se pun întrebări neobişnuite sau incoerenţa în informaţii prin care se încearcă aflarea unor astfel de indicii. Şi nu uitaţi, de cele mai multe ori ofertele prea bune chiar nu pot fi adevărate.

Oamenii acuză banca că nu le-a protejat conturile si de două zile sunt în grevă în faţa sediului central din Cluj-Napoca.

Reacţia băncii

"Nu au făcut nimic să blocheze acei bani în conturilor lor. Eu am spus că există o fraudă, nu eu am trimis banii în contul respectiv. Eu cred că până la elucidarea situaţiei banii aceia puteau fi blocaţi", mai spune Marian Şerban, păgubit.

Intr un răspuns pentru Observator reprezentanţii băncii spun că nu au putut interveni pentru că toate aceste tranzacţii au fost autorizate de pe telefoanele victimelor. 

"Avem de a face cu o schemă clasică de fraudare, prin care răufăcătorii reuşesc să convingă victimele să-şi instaleze diferite aplicaţii, iar astfel preiau controlul şi reuşesc să mute sume de bani din contul victimelor", au transmis ei.

"Banca ar putea să aibă o răspundere în măsura în care clientul vine şi dă ordin băncii să blocheze acel transfel ilegal şi banca nu dă curs acestui ordin în timp real, adică pe loc", spune Ştefan Bălan, avocat.

Sumele de bani furate de la păgubiţi au fost transferate în conturi din toată ţara pentru a se pierde urma banilor. Poliţiştii încearcă acum meargă pe firul tranzacţiilor. În ultimele luni, numai în Cluj s-au înregistrat 150 de astfel de plângeri.