Victimele abuzurilor de la facultate, fără apărare. Nu pot face sesizări anonime şi sunt judecate chiar de agresori

Recent dezvăluitele abuzuri de la SNSPA scot la lumină situaţii revoltătoare în universităţile româneşti. În special în ceea ce priveşte Codul de Etică. Victimele aleg de cele mai multe ori să tacă de teama consecinţelor, pentru că legea din România nu acceptă sesizările anonime. Şi mai grav este că, în multe dintre cazuri, agresorii sunt cei care fac parte din comisiile de etică. 

• Comuna din România unde s-a înregistrat o prezenţă la vot "record" de 350%. Alte 6 secţii din aceeaşi zonă au avut prezenţă de peste 100%

Teama este principalul motiv pentru care victimele abuzurilor din universități aleg tăcerea. Codurile de etică sunt obligatorii prin lege. Ele există, doar ca nu cuprind și modalități clare prin care poți sesiza. Și cel mai grav, legea din România nu permite adresarea sesizărilor anonime.

Cum poţi sesiza un abuz în cadrul facultăţii

Acestea trebuie să cuprindă obligatoriu numele, prenumele, semnătura victimei, precum şi datele sale de contact: adresa de domiciliu, număr de telefon şi adresa de email pentru transmiterea răspunsului în format electronic. În caz contrar, dacă această sesizare va fi transmisă sub anonimat nu va fi luată în considerare. Ceea ce înseamnă că, deşi obligatoriu va fi transmisă la secretariat, aceasta nu va fi analizată. 

Asta înseamnă ca îi rămân două variante: fie tace, fie își asumă riscul de a fi țintă. Mai ales că, în multe dintre cazuri, agresorii lor fac parte din comisiile de etică. Așa se face că în ultimii 5 ani au fost doar 44 de sesizări înaintate comisiilor de etică din țară. În paralel, în doar 2 zile, peste 20 de studente au făcut sesizări la Parchet doar în cazul de la SNSPA.