Ambasadorul Israelului: "Ierusalimul este un loc foarte sigur. Luăm toate măsurile să protejăm toţi credincioşii, inclusiv pe cei veniţi din România"

Ambasadorul Israelului în România, Reuven Azar, a vorbit cu echipa Observator despre tensiunile sociale și politice din țara sa în prag de Paște, despre scandalul Pentagon Leaks, ajutorul acordat Ucrainei, dar și despre informațiile legate de rolul conducerii Mossad în protestele din ultima perioadă. Un număr important de documente clasificate ale Pentagonului care au fost distribuite pe internet devin o problemă de imagine, dar mai ales de încredere în mecanismele interne de protejare a informațiilor pentru agențiile americane de spionaj. Multe dintre aceste documente vizau evoluția războiului din Ucraina și au început să circule masiv pe canalele rusești de Telegram în ultimele 2-3 săptămâni. Cu toate acestea, după cum arată analizele independente, ele ar fi fost "scurse" cu câteva săptămâni înainte. La finalul săptămânii trecute, alte sute documente ale Pentagonului au ajuns pe internet, de această dată fiind distribuite pe Twitter.

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

Odată cu aceste noi "scurgeri", SUA se află într-o poziție extrem de delicată și asta deoarece informațiile care au ajuns în spațiul public vizau nu doar acțiunile Rusiei, ci și aspecte legate de activitatea unor aliați din întreaga lume precum Ucraina, Israel sau Coreea de Sud.

Departamentul de Justiție al SUA investighează scurgerea de documente secrete de la Pentagon cu privire la efortul de război din Ucraina, care arată date sensibile cu privire la activitățile militare, inclusiv avioanele de spionaj ale SUA în regiune și utilizarea muniției de către forțele ucrainene. În acest moment, sursele citate de USA Today subliniază faptul că în ciuda acestui eveniment fără precedent, informațiile care au ajuns în spațiul public au o valoare limitată și asta deoarece sunt vechi de câteva săptămâni. Estimările actuale indică faptul că câteva sute de persoane au avut acces la aceste documente și că, momentan, estimările persoanei/persoanelor vinovate încă nu pot fi stabilite.

Printre partenerii externi ai SUA care au fost vizați de aceste scurgerile de informații din scandalul pe care presa de peste ocean îl numește "Pentagon Leaks" se numără și Israelul. O parte din aceste documente vizau strategia americanilor pentru a-i determina pe israelieni să ajute Ucraina, dar și o serie de detalii legate de implicarea conducerii Mossa în protestele din ultima perioadă.

"Ceea ce este adevărat este că unele documente ale serviciilor americane au fost făcute publice, asta este partea adevărată. Când vine vorba de analiza oamenilor legat de felul în care au fost organizate protestele aici, în Israel, aici este o confuzie. În Israel, protestele sunt un fenomen natural. Suntem o democraţie, şi chiar şi oamenii care lucrează pentru Guvern pot participa la demonstraţii în timpul lor liber, dar asta nu înseamnă că serviciile de informaţii propriu zis, organizează demonstraţii. Sunt oameni cărora le pasă de viitorul ţării, unii dintre ei protestează împotriva reformelor juridice, alţii pentru reformele juridice. Astea continuă, iar atunci când eşti o persoană aflată jos în ierarhia unei instituţii poţi să protestezi, dar asta nu înseamnă că instituţia organizează (protestele n.r.)", a subliniat Reuven Azar pentru Observator.

Protestele din ultima perioadă și ajutorul pentru Ucraina al Israelului, în Pentagon Leaks

Mai exact, conform documentelor care au ajuns pe Telegram și Twitter, conducerea Mossad și-ar fi încurajat angajații, dar și pe cetățenii obișnuiți să ia parte în protestele din ultima perioadă din Israel. Biroul premierului israelian, Benjamin Netanyahu, a emis o declarație în care a respins ferm aceste informații: "Mossad-ul și personalul său de rang înalt nu s-au angajat deloc în problema demonstrațiilor și sunt dedicate servirii intereselor statului care au ghidat Mossad-ul de la înființarea sa", se arată în declarație.

"Sunt foşti membri Mosaad care iau parte. Este faimos exemplul unui fost membru Mosaad, Tami..., care s-a numărat printre organizatorii protestelor, ceea ce este legal. Este un om liber, este un cetăţean şi poate să facă asta. Îmi imaginez că sunt reţele de oameni care participă în aceste manifestaţii... Cred că asta demonstrează cât de democratic este Israelul. Unii oameni, din regiune, consideră că având proteste, acest lucru este riscant pentru întreaga ţară. Din contră, asta arată cât de puternică este democraţia în Israel şi acum, că purtăm iarăşi un dialog, cu ajutorul preşedintelui, sper că vom obţine un compromis bun legat de reformele juridice, în aşa fel încât să servească democraţiei Israelului. [...] Sunt acum într-o pauză, când Parlamentul nu lucrează, dar au câteva săptămâni pentru a ajunge la un compromis. Dacă ajung, este minunat, dar dacă nu ajung poatew vor fi mai multe proteste, mai multe demonstraţii, mai multe dezbateri, dar eu cred în democraţia israeliană şi cred că noi ave un mod de a ne autoconduce foarte sănătos, faptul că oamenilor le pasă este un lucru foarte bun", a declarat ambasadorul Reuven Azar pentru Observator.

Guvernul a fost nevoit să suspende o reformă justiţiei care i-ar fi întărit controlul asupra Curţii Supreme; inţiativa a fost puternic contestată şi a divizat societatea israeliană. După săptămâni de proteste de stradă în întreaga ţară, Netanyahu a acceptat un dialog cu opoziţia, pentru a se ajunge la un compromis. Susţinătorii reformei sunt de părere că aceasta ar restabili echilibrul între puterile din stat; criticii consideră că modificările propuse ar slăbi puterea judiciară şi ar acorda puteri nelimitate guvernului.

Tensiuni în Israel în prag de Paști

În acelaşi timp, escaladează violenţele în conflictul cu palestinienii, în care şi-au pierdut viaţa în ultimul an 250 dintre aceştia şi 42 de cetăţeni israelieni şi străini. Raidurile de săptămâna trecută ale poliţiei israeliene la moscheea Al-Aqsa din Ierusalim au fost urmate de tiruri de rachete asupra teritoriului israelian, la care forţele armate au răspuns cu bombardamente în Gaza, sudul Libanului şi Siria.

"Situaţia în Ierusalim acum este în continuare tensionată, pentru că vrem să verificăm toţi credincioşii, de toate religiile, indiferent că sunt creştini, musulmani sau evrei, care vor să continue să celebreze şi care chiar continuă să celebreze. (Paştele n.r.)

Ce s-a întâmplat este că grupul de extremişti a încercat să preia controlul moscheeii în timpul nopţii, cu scopul de a instiga atacuri, aşa că poliţia a trebuit să intervină. Asta este foarte important, păentru că vrem să menţinem Ierusalimul deschis pentru toate religiile. Şi datorită poliţiei, toată lumea poate să continue celebrarea sărbătorilor. [...] Am avut Duminica Floriilor, Paştele, avem în fiecare noapte Ramadanul, peste 25.000 de credincioşi vin să se roage la Moscheea Al-Aqsa să se roage. [...] Sute de mii de israelieni vin în Vest. Este o sărbătoare extrem de importantă pentru toată lumea, iar noi nu vom permite unui grup de extremişti, unei grupări teroriste, să instige (la violenţă n.r.), sub pretextul unei false teorii conform căreia Israelul vrea să schimbe natura moscheeii. 

Israelul a spus încă din 1967 când noi am eliberat Ierusalimul, că Ierusalimul va rămâne deschis tuturor religiilor, că noi nu vom încerca să schimbăm statutul moscheeii şi noi nu facem asta. Evreii pot merge să viziteze (moscheea n.r.), la anumite ore, dar nu li se permite să se roage acolo, aşa că moscheea rămâne musulmană. 

Aceste organizaţii nu fac acest lucru doar pentru că sunt extremişti, ci pentru că face parte dintr-o strategie mai amplă a Iranului, care încearcă să atace Israelul de pe diverse fronturi. Au reuşit să facă asta, acum 2 ani şi atunci tensiunile au escaladat, şi încearcă să facă asta şi acum, dar nu au reuşit. 

Noi am permis oamenilor din toate părţile, chiar şi din Fâşia Gaza, să vină, să continue să celebreze la Ierusalim, şi vrem să continuăm pe această cale. Israelul este o ţară care respectă toate religiile. [...] Israelul acţionează în Gaza, dar şi în Sudul Libanului, şi în Siria, dar nu cu dorinţa de a escalada tensiunile într-un război general, pentru că fix asta vor extremiştii. Extremiştii vor ca Israelul să fie într-un continuu război şi de aceea ei fac ceea ce fac. De aceea Israelul trebuie să ştie cum să facă diefrenţa între situaţii şi acţionăm numai cu scopul auto apărării. 

A trebuit să recurtăm câteva companii pentru a ajuta poliţia de frontieră să securizeze toate celebrările şi să prevină organizaţiile teroriste din a repeta (atacurile n.r.) pentru căî în ultima săptămână au fost atacuri împotriva civililor, un atac împotriva  unei maşini, în care două femei tinere au murit, două turiste de origine britanică, a existat o încercare de a trece cu maşina peste oameni, chiar în inima Tel Avivului, în care un turist italian a murit, deci trebuie să ne protejăm de aceste atacuri. De aceea recrutăm mai mult personal. [...] Ierusalimul este un loc foarte sigur şi luăm toate măsurile să protejăm toţi credincioşii, inclusiv pe cei veniţi din România, care sunt, ca de obicei, bineveniţi", a declarat Reuven Azar pentru Observator.