Au făcut blocuri cu 4 etaje, deşi regimul e P + 2. Câţi bani obţin pe apartamentele construite în plus

Afacerile imobiliare merg strună în România, dar unii dezvoltatori vor mai mult, dincolo de profitul cinstit. La periferie, spaţiile generoase ascund din nereguli, însă, În buricul târgului, acolo unde orice metru pătrat e o mină de aur, ilegalităţile sar în ochi: clădiri cu etaje în plus şi alte artificii pentru a fenta legea. Iată un nou episod din campania Coşmar Residence.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Ca în povestea cu Făt Frumos care creştea într-o zi cât alţii într-un an, în cartierele de case ale Craiovei răsar, semeţe, blocuri cu 3-4 etaje. Deşi regimul de înălţime al zonei e parter + 2 etaje.

Eduard Cârceag, consilier local: Dacă ar vrea să facă trei etaje din prima, nu ar putea. Aşa că fac un pod şi, după aceea, legea le permite să schimbe destinaţia din pod în mansardă locuibilă.

Cu alte cuvinte, dezvoltatorul se preface că deasupra celor două etaje construieşte un pod. Îl face din start cu înăţimea unui etaj de sine stătător. Iar după recepţia lucrării, depune o cerere de schimbare a destinaţiei. Din pod, în mansardă locuibilă.

Horaţiu Buzatu, arhitect: Ceea ce vedem, este foarte clar că mansarda se pregăteşte să devină cel de-al treilea etaj. Mai mult decât atât, uitaţi-vă sus, sub placa, sub acoperiş, apar două ferestre de aerisire care, clar, acelea sunt ale podului. Urmează doar să spargă faţada pentru a face loc ferestrelor şi, probabil, doar să dea acces la balcoanele care, la rândul lor, sunt pregătite.

Tertipul folosit de cei care câştigă în felul acesta încă un etaj îi scapă de obligaţia de a amenaja locuri de parcare pentru apartamentele construite în aşa zisul pod. De pe tabloul electric aflăm că blocul va avea 7 apartamente. În faţa lui, însă, sunt doar 6 locuri de parcare. O hotărâre de Consiliu Local obligă dezvoltatorii să amenajeze două locuri de parcare pentru fiecare apartament nou-construit. În plus:

Eduard Cârceag, consilier local: Fiind pod, nu are placă deasupra. Oamenii care stau şi vor cumpăra apartamente la ultimul etaj vor sta direct sub acoperiş pentru că asta e singura definiţie legală a podului. Este spaţiul acela dintre placa ultimului etaj şi acoperiş.

Lăcomia dezvoltatorilor imobiliari e cea care stă şi la baza aşa-numitelor blocuri "ciupercă". Ele apar acolo unde legea stabileşte prin POT - procentul de ocupare a terenului - o amprentă la sol a clădirii mai mică decât ce îşi doreşte dezvoltatorul. Aşa că respectă regula, dar construieşte în consolă etajele superioare. Blocul se expandează de la etajul 1. Fiecare metru pătrat obţinut astfel înseamnă, pentru dezvoltator, 1500 de euro în plus.

E un artificiu nu neapărat de condamnat, dacă proiectul e bine făcut şi regulile de construcţie atent respectate. Dar până să ajungem la asemenea fineţuri, observăm că pe autorizaţia de construire scrie altceva.

Reporter: Parter plus două etaje. Doar că avem trei etaje aici.

Horaţiu Buzatu, arhitect: Da, păi aceeaşi situaţie, probabil că în curând vor apărea şi ferestrele.

Situaţia este replicată la nesfârşit în întreg oraşul.

Horaţiu Buzatu, arhitect: Uitaţi-vă bine la înălţimea acestui bloc. El iniţial a fost proiectat pentru regim de înălţime subsol, parter, două etaje şi o mansardă cumva plonjată peste ultimul nivel. Ajunge să fie în realitate, după cum se vede, subsol, parter şi unu, două, trei, patru, cinci etaje sănătoase. Suprafaţa pe care o ocupă la sol, amprenta construcţiei este cam jumătate din suprafaţa blocului

Ce riscuri implică clădirile de tip ciupercă

Horaţiu Buzatu, arhitect: Greutatea clădirii se va găsi în partea superioară a clădirii, da? Deci ea, greutatea clădirii nu va mai fi uniform distribuită pe toată înălţimea ei. Şi greutatea structurii plus încărcarea specifică în orice clădire ajunge să se descarce prin stâlpişorii aceia mici de la parter, în nişte fundaţii prăpădite.

Sesizările celor care se opun dezvoltării haotice din imobiliare rar au câştig de cauză. Un control al ISC făcut în 2020 dispunea încetarea lucrărilor la blocul minune. Inspectorii ISC au cerut la momentul respectiv inclusiv o expertiză de rezistenţă mecanică şi de stabilitate. După ce s-a acoperit de acte, constructorul şi-a văzut de treabă, iar blocul a fost dat în folosinţă cu noul regim de înălţime. Micile şi puţinele victorii ale autorităţilor de control nu fac decât să îi întârzie puţin pe constructori.

În aproape un deceniu, poliţia locală a reuşit să blocheze în instanţă un singur dezvoltator imobiliar care nu a respectat legea.

Tavi Mateescu, director Poliţia Locală Craiova: Suntem prima şi singura poliţie locală din ţară care am obţinut performanţa de a obţine două hotărâri judecătoreşti de desfiinţare a două etaje din acelaşi imobil

O acţiune în care poliţia şi constructorul s-au jucat de-a şoarecele şi pisica vreme de 6 ani - din 2015 şi până în 2021. Chiar în timp ce se judeca cu poliţia locală pentru că ridicase ilegal un etaj în plus faţă de cele 4 autorizate, dezvoltatorul s-a apucat să mai ridice încă unul.

Tavi Mateescu, director Poliţia Locală Craiova: Când s-a depus acţiunea în instanţă, pentru a avea o probă şi mai concludentă şi mai concretă şi mai proaspătă, s-a mai făcut o notă de constatare, ocazie cu care am constatat că, de fapt, se lucra la etajul şase. În loc să se pună în practică măsura dispusă de poliţia locală, deja proprietarul lucra la încă un etaj în plus

Asistăm, spun specialiştii, la o creştere accelerată a densităţii populaţiei nu doar la periferii, ci şi în interiorul marilor oraşe. Fiecare palmă de pâmânt este exploatată până dincolo de bun simţ. Furaţi de iluzia că se mută într-un bloc nou, în cartierul dorit, oamenii nu mai iau în calcul standardele pe care constructorii sunt obligaţi prin lege să le asigure. La un bloc cu 24 de apartamente, de pildă, găsim amenajate 9 locuri de parcare.

După ce se mută în casa visurilor, mulţi află că acolo nu vor avea parte de intimitate şi linişte.

Cristina Oprea, reporter Observator: Dincolo de ceea ce vedem uşor cu ochiul liber, cum ar fi locurile insuficiente de parcare sau lipsa unor artere care să preia valori mai mari de trafic, specialiştii în construcţii vorbesc de o problemă şi mai mare: faptul că blocurile nou construite sunt conectate la aceleaşi sisteme de apă - canal sau la aceleaşi reţele de alimentare cu energie. Unele proiectate în urmă cu 50, 60 de ani.