Bucureștenii îşi fac viză de flotant, doar pentru a-și da copiii la școlile bune. Unitățile sunt sufocate, iar profesorii predau în trei schimburi, cu ore scurte

Toată lumea se înghesuie la şcolile bune! Practic, părinţii fac tot felul de artificii pentru a-şi înscrie copiii la şcolile considerate de top. Inclusiv o viză de flotant obţinută...culmea, legal! Aşa am ajuns să avem cei mai mulţi elevi la un singur profesor din Uniunea Europeană şi şcoli în care se învaţă în trei schimburi, cu ore scurte. Urmăriţi un nou episod din campania Generaţia sub Presiune, cu Mădălina Iacob.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Doar în centrul Capitalei sunt trei şcoli care adunaă elevi din tot oraşul, ba chiar şi din judeţul Ilfov. Şcoala Herastrau, Şcoala Pia Brătianu şi Şcoala nr. 179 sunt printre cele mai aglomerate. Şi pentru că sălile de clasă devin neîncăpătoare, directorii sunt nevoiţi să făca orarul în trei schimburi, să scurteze orele de curs sau să găsească alte spaţii, în alte clădiri, în care să mute o parte dintre elevi. 

La Şcoala Herăstrău, anul acesta s-au înscris copii cât pentru şapte clase pregătitoare. Iar loc în şcoală e doar pentru trei. Soluţia? 

Adriana Nicolae, Director Adjunct al Şcolii Herăstrău:"Am primit adresa de la ISMB prin care suntem realocaţi cu patru clase la Liceul Harnaj, care este peste pod"

Părinte: "Am aflat din discuţii, nu de aici, pe grupul de părinţi, cum că clasele pregătitoare s-ar muta la Liceul Harnaj, un liceu care nu are un renume foarte bun"

Adriana Nicolae, Director Adjunct al Şcolii Herăstrău: "Vom trimite în jur de 100 de copii, cadre didactice, de aici reorganizarea orarului care este foarte grea"

Şcolile din România, printre cele mai aglomerate din UE

Şcolile cotate ca fiind cele mai bune din Capitală sunt în haos: părinţii se înghesuie să îşi înscrie copiii. Cu orice preţ! Iar calea spre un loc pentru cei care nu locuiesc în zonă este obţinerea unei vize de flotant în circumscripţia unităţii de învăţământ. Practic, un domiciliu fictiv. 

Mihaela Ştefan, Inspector General Bucureşti: "Vorbim şi despre un act educaţional de calitate. Atâta vreme cât prevederile legale în vigoare acceptă viza de flotant pentru arondarea la circumpscripţia şcolii respective, nu putem face altceva"

Şi de aici începe revolta părinţilor. Cum se face alegerea între un copil care locuieşte cu familia în cartierul şcolii, cu acte şi contract la casă, şi altul care are o viză de flotant făcută special doar pentru înscriere şi care locuieşte la kilometri distanta? Datele de la evidenţa polulaţiei arată că în primele 6 luni ale anului au fost aporbate 23 de mii de vize de flotant doar în Capitală. 

"Problema era de ce să îmi duc eu copilul acolo, când ştiu că aici vin părinţi din Cosmopolis, din Corbeanca, din Greenfield, din Mogoşoaia, zona e oricum aglomerată, ce facem, ne luăm şi noi copiii şi mergem în Băneasa acum?", mărturiseşte Cristina, mama unui elev.

Presiunea pusă pe şcolile de prestigiu devine presiunea de pe umerii profesorilor, care nu ştiu cum să îşi mai împartă timpul pentru toţi elevii. Douăsprezece şcoli din Capitală au transformat orarul elevilor într-unul cu trei schimburi. Iar orele sunt mai scurte. La Şcoala I.G. Duca orele vor avea doar 35 de minute. "Înseamnă o diminuare a orelor de curs pentru elevii din clasele primare cu 10 minute şi pauzele de la 10, 15 minute, la 5 minute, iar ciclul gimnazial de la 50 la 40 de minute orele. Copiii noştri vor fi forţati să asimileze aceleaşi cunoştinţe într-un timp mult mai scurt, cu o presiune mult mai mare", spune o altă mamă.

Cercul vicios e perfect: şcoala spune că nu are de ales, Primăria susţine că nu are spaţii pentru şcoală, Iar Inspectoratul spune ca e obligat să îi primească pe toţi. Iar Evidenţa Populaţiei nu are încotro şi aprobă vizele de flotant indiferent de motivul mutării reşedinţei. Aşa se face că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la cei mai mulţi elevi într-o clasă. Conform Eurostat, în şcolile primare din Europa, un învăţător are în grijă în medie 14 copii. La noi, sunt clase care ajung şi la 40 de copii. Legea însă a fost modificată. Din aceasta toamnă, ar trebui să existe doar 20 de copii intr-o clasă din ciclul preşcolar, 22 la clasele primare şi 26 la gimnaziu. Cum, nu se ştie.

Cu problemele rezolvate sau nu, părinţii oricum trebuie să işi pregătească elevii pentru noul an şcolar. Maine, la Observator, vedeti adevarata provocare pe care au avut-o parintii in toata aceasta perioada.