Video Elevii, protejați doar pe hârtie de fenomenul "bullying", în timp ce școlile stau pe un butoi cu pulbere. Inspector şcolar: "O joacă obişnuită..."

Mai 2021. La câteva zile după ce școlile se deschid, în plină pandemie, încep să apară scene violente. Mesaje înfiorătoare curg pe Fii Observator. Ne scriu copii batjocoriți de alți copii Elevi amenințați, excluși sau chiar bătuți cu pumnii și picioarele. 

Un elev este bătut și umilit. O dezlănțuire pe care nimeni n-o anticipase, după un an de ore online. E doar o mostră din cum ar putea arăta începutul școlii din această toamnă. 

"A fost o presiune totusi pe ei pe toata aceasta durata si nu au stiut cum sa o gestioneze

Pandemia doar a accentuat o problemă veche, pe care statul a ignorat-o ani în șir. Școala românească e printre cele mai violente din Europa. 7 din 10 copii au fost fie victimele, fie martorii fenomenului numit bullying", spune Mihaela Dinu, Psiholog Salvaţi Copii.

Autorităţile au legi, dar punerea în aplicare este întotdeauna mai grea

Termenul Bullying este preluat din limba engleză, şi înseamnă, de fapt, hărţuire. Fizică, verbală sau emotionala. E un comportament intentionat si repetat prin care agresorul isi raneste victima. Deseori începe cu un cuvânt, cu o jignire, și poate duce chiar la sinucidere.  La începutul lunii iunie, un elev de clasa a șasea s-a aruncat pe geamul unei școli din București. A supraviețuit și a scăpat miraculous fără sechele. Gestul lui, un fleac pentru inspectorul școlar. "O joacă obişnuită. A avut o stare de nervi. Nu neapărat s-a certat cu un elev. Pur şi simplu a fugit şi a sărit pe geam. Șocant!", spune Ionel Puşcaş, înspector. Declarația l-a costat funcția. Și ne-a arătat cât de deconectat e sistemul de învățământ de lumea reală a elevilor. În timp ce mai marii din Educație preferă să păstreze aparențele, copiii se tem să ceară ajutor. 

"Primeam mesaje de pe conturi anonime, fotografii modificate în aşa fel încât să nu fiu pus într-o lumină bună. Pentru mine au fost foarte multe pe aspectul fizic, pe implicarea pe care am avut-o în reprezentarea elevilor, au fost motive pentru care primeam bullying, pentru mine a ajuns până la ameninţări nu cu moartea, dar cu bataia", este mărturia unui elev.

Un întreg lanț de instituții îi protejează, teoretic, pe elevi. Ministerul Educației, prin Inspectoratele Școlare, se asigură că-n școli există consilieri pregătiți să intervină. În fiecare școală, legea prevede grupuri antibullying, formate din profesori, părinți și elevi, care să organizeze campanii de conștientizare. În plus, Ministerul de Interne a înființat anul trecut și Poliția Siguranță Școlară. În realitate, deocamdată victimele sunt tot singure. "Noi nu suntem superoameni, pentru a putea preîntampina şi a ghici toate gândurile pe care copiii le au când vin la şcoală", spune directorul unei instituţii de învăţământ.

Reporter: Ce facem pentru ei? 

Ministrul Educaţiei: O să solicit inspectoratelor ca la nivelul fiecărei şcoli, în data de 13 septembrie să fie constituite cu nume şi preunume aceste grupuri antibullying. Să avem un consilier la fiecare 500 de elevi. Insist să avem consilier şi acolo unde avem sub 500 de elevi, 200, 300 de elevi.

Legea prevede deja ce promite ministrul Educației. Doar că în realitate, avem un singur consilier la  2.600 de elevi, în București. De doi ani, avem și legea antibullying, dar care nu include și pedepse pentru agresori.  Cu școala într-o veșnică reformă, nu doar elevii se simt abandonați. Părinții s-au trezit și ei pe cont propriu în pandemie. Maine, la Observator, vorbim despre provocarea lor. Şi despre prăpastia dintre familie și școală. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰