Fizioterapeut: Trag un semnal de alarmă, nu vă mai scutiţi copiii de la educaţia fizică

PODCASTURILE OBSERVATOR. Educația celor mici și celor mari. Alexandru Ilie, fizioterapeut, a vorbit la Podcastul Observator, cu Mădălina Iacob, despre modul în care le este afectată sănătatea elevilor din cauza ghiozdanelor pe care le cară în fiecare zi în spate și cum trebuie alese pentru a-i proteja.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Cea mai grea problemă, la propriu, a elevilor este, astăzi, ghiozdanul. Mai bine de 10 kilograme trebuie să care în spate un copil zi de zi la șocală, iar asta îi poate distruge sănătatea. Cum alegem acest ghiozdan, ce fel de ghiozdan luăm copilului, cum îl afectează, dacă ne referim la coloana vertebrală, și cât de mult are voie un copil să stea pe scaun acasă, dar și la școală.

Cum alegem ghiozdanul potrivit pentru copil și care este greutatea maximă a acestuia?

Pe piață există foarte multe modele de ghiozdane, fie că este vorba de ghiozdanul clasic care se pune în spate și pe care-l știm cu toții, sau tip geantă care se poartă într-o parte, chiar și cel care pe care copiii îl trag după ei ca pe un troler și multe ghiozdane tech. Însă, deși existe nenumărate modele, cel mai important este confortul celor mici. Alecandru Ilie, fizioterapeut, a explicat cum trebuie să arate ghiozdanul potrivit și care sunt criteriile principale atunci când părinții aleg unul. Importante în alegerea corectă sunt înălțimea și compartimentarea acestuia. 

Alexandru Ilie, fizioterapeut: În primul rând, să ne uităm la înălțimea acestuia. E important să avem un ghiozdan care să ne ofere nu mai mult de 2-3 centimetri deasupra nivelului de omoplați. Iar la nivel inferior, să nu atingă bazinul. Asta din punct de vedere al înălțimii. Dacă ne referim la compartimentare, trebuie să aibă cel puțin două sertare în compartiment, iar greutatea cea mai mare să fie aproape de trunchi. Niciodată în al doilea sertar sau în al treilea sertar. De ce? Pentru că-și va crește presiunea asupra umerilor și respectiv a coloanei, cu cât este o greutate mai îndepărtată față de referință. Deci greutățile mari, cărțile cele mai mari, sticla cu apă o punem la baza ghiozdanului, aproape de spatele nostru. Apoi, dacă vorbim de tipul de ghiozdan, sunt foarte multe tipuri, însă este important ca bretelele pe care le avem la nivelul umerilor să aibă un pic de burete. Este extrem de util acest burete. Și mai sunt anumite ghiozdane care au inclusiv o bretea pe care o ai la nivelul lombar și la nivelul abdomenului poți s-o închizi. Ajută foarte mult tocmai pentru că acea greutate să nu se depărteze de trunchi. Este extrem util să tragem ghiozdanul foarte aproape de spate. Bretelele cu care ajustăm și reglăm înălțimea ghiozdanului trebuie să fie trase în așa fel încât ghiozdanul să nu atârne spre în jos. El trebuie să fie foarte aproape de trunchi pentru a nu crește cele 10 kilograme.

Există o greutate maximă pe care are voie, sau e potrivit să o care în spate un copil?

Un lucru interesant pe care fizioterapeutul a ținut să-l menționeze este acela că existe anumite studii care dovedesc faptul că copiii de la oraș sunt mai predispuși la apariția durerilor lombare, decât cei care trăiesc la țară. De ce? Pentru că, după spusele acestuia, copiii de la țară au mai multă activitate și pot suporta mai bine greutatea, față de copiii de la oraș care sunt considerabil mai sedentari. 

Alexandru Ilie, fizioterapeut: S-au făcut studii despre această întrebare și studiile au oferit o informație foarte interesantă și anume: Copiii care trăiesc la oraș și cară greutatea mai mare de 15% din totalul kilogramelor au fac factori favorizanți la apariția durerilor lombare. Ghiozdanul poate să reprezinte un factor pentru care, fie pe moment, fie în viitor, să aibă parte de o deficiență posturală sau de o durere musculos-scheletală, prin comparație cu copilul care trăiește la țară. S-a ajuns la această concluzie pentru că, de fapt, într-adevăr nu trebuie să depășim 10-15%, unele studii ne duc chiar și spre 20% maximul din totalul kilogramelor. Însă, cu toate astea, chiar dacă ar fi să cărăm această greutate, s-a dovedit că cei care au un suport muscular, și anume copilul de la țară, care petrece mult mai mult timp în aer liber și are tot felul de activități cotidiene, reușește să aibă de fapt o resursă musculară mai mare, cu ajutorul căreia face față acelei sarcini.

Ce afecțiuni poate genera un ghiozdan nepotrivit? 

Alexandru Ilie, fizioterapeut: Studiile, până în acest moment, nu au oferit niciun fel de concluzie clară, să spună că purtatul ghiozdanului și greutatea excesivă conduc la apariția durerilor lombare. Însă a fost luat în calcul ca un factor de risc important. S-a demonstrat faptul că utilizarea acestor greutăți excesive, ani de zile, pentru că vorbim de 10-15 ani de studii, poate conduce la dezvoltarea unor probleme de postură, în primul rând, și nu de afectare structurală. Deci nu vorbim despre hernii de disc, despre lucruri foarte grave, ci vorbim, de exeplu, despre o cocoasă. Și anume, una dintre cele mai întâlnite deficiențe posturale, care este cifoza. Cifoza, care este la pachet cu această rotunjire a umerilor. Când umărul realmente se trage spre înapoi, pentru că el are tendința, neavând suficentă forță musculară să suporte greutatea și să stea într-o poziție normală fiziologică, atunci se duce cu centrul de greutate spre înainte. Cifoza este o patologie care se poate dezvolta dacă utilizăm greutăți foarte mari, cum este ghiozdanul.

Are postura pe care o avem când stăm pe telefon același efect? 

Statul în exces cu ochii în telefonul mobil poate avea urmări similare, deoarece postura pe care o abordăm în momentul în care ne uităm pe telefon este una incorectă care, cu timpul, poate duce la afecțiuni precum hernia de disc. Un lucru îngrijorător pe care fizioterapeutul Alexandru Ilie l-a remarcat este acela că majoritatea acestor tipuri de afecțiuni sunt întâlnite la tineri de 25-27 de ani. 

Alexandru Ilie, fizioterapeut: Într-o manieră indirectă. Mai degrabă, trebuie să înțelegem faptul că atunci când utilizăm un telefon mobil, noi ar trebui să stăm cu el mai ridicat, sau depărtat de piept. Pentru că majoritatea aici facem texting-ul, foarte aproape de trunchi. În momentul în care ținem telefonul foarte aproape de trunchi și capul este foarte înclinat și atunci presiunea în aparatul cervical crește foarte mult. Aici sunt studii deja super serioase, Kenneth Hansraj, un neurochirurg din Statele Unite ale Americii, a oferit această informație că atunci când capul este mult aplecat spre în față, greutatea craniului poate crește de la cele 5 kilograme naturale pe care le avem, până spre 25, chiar și 30 de kilograme, presiune în aparatul articular inferior, deci în vertebrele C5, C6, C7. Domiciliul care, de data aceasta, are și cea mai mare incidență a herniilor de disc. Deci, putem spune că telefonul mobil pe care îl folosim de la vârste foarte mici, de la șapte ani, de la 10 ani, poate fi un factor extrem de important pentru care noi, astăzi, consemnăm în rapoartele medicale tineri de 25 de ani, de 27 de ani, care au hernii de disc cervicale. De ce? Pentru că în istoricul lui, de 15 ani el stă câteva ore pe zi cu capul într-o poziție nefirească.

Cum își seama părinții de primele semne ale unei posturi greșite care poate duce la afecțiuni grave

Alexandru Ilie, fizioterapeut: Observăm că, atunci când copilul este dezbrăcat, dezvoltă o cocoasă prea exagerată. Un alt lucru care ar trebui să fie observat cu ușurință este asimetria liniei umerilor. Și de data asta vom vorbi despre o deficiență posturală cunoscută sub numele de scolioză. Când un umăr este un pic mai sus decât celălalt ar fi un moment să ne adresăm unui medic specialist în recuperare medicală și apoi unui fizioterapeut, pentru a începe să facem exerciții de corecție posturală și să ne asigurăm această deficiență nu va evolua sau chiar va putea să fie corectată. Un alt lucru pe care putem să-l facem este această curbură de la nivelul lombar. Scobitura lombară pe care o avem cu toții și este normală să fie, să nu fie exagerată. Mai ales că neavând un perete abdominal optim și o plasă a fesierilor, pentru fetițe, cu predominanță, până la 12-13 ani, au tendința să se arcuiască foarte mult de spate. Lucru care, din nou, nu este normal. Poate să determine scurtări musculare. Deci vor apărea dureri de origine musculară, contracturi musculare la nivelul etajului lombar, însă, spre finalitatea procesului de creștere și dezvoltare, deci după 21-23 de ani, vom putea vorbi chiar și de patologii discale, produse prin acest fenomen mecanic repetitiv.

Cum pot scăpa copiii de greutatea ghiozdanului?

Există două soluții prin care copiii fie ar putea să fie scutiți de căratul ghizdanelor grele, fie ar putea să care aceeași greutate, însă să nu fie afectați. Prima se referă la infrastructura mediului universitar și include ideea ca cei mici să aibă dulapuri în școală, pentru a nu fi nevoiți să care în fiecare zi materialele de care au nevoie. A doua soluție implică mișcarea. Este important ca cei mici să facă mișcare și să fie constant activi, pentru a-și dezvolta mușchii și forța. 

Alexandru Ilie, fizioterapeut: Mi-e foarte greu să spun că ar fi o soluție minune. Sunt două la care mă gândesc, una ține de infrastructura mediului universitar și de școală și anume să avem dulapuri în care să ne punem toate aceste echipamente și să nu mai fie necesar să le cărăm, numai că nu cred că putem să înfluențăm noi asta. A doua, pe care o putem influența, este realmente ca copilul să aibă o mai mare forță musculară. Deci, cu alte cuvinte, să înspiri copilul prin tot felul de activități fizice prin care să-și crească forța musculară, pentru a face față acestei saracini pe care nu o poate elimina din viața lui.

Cum e bine să stea pe scaun un copil? Care e postura corectă?

Atât copiii, cât și adulții stau foarte mult timp pe scaun. La calculator, la școală, la job, la biou. Potrivit fizioterapeutului, nu există o postură perfectă. Oamenii sunt proiectați să se miște și să fie dinamici. Statul pe scaun este modul prin care corpul nostru intră "în vacanță". Este important însă ca mobilierul pe are îl alegem, mai ales pentru cei mici, să fie unul potrivit. Iar pentru asta, Alexandru Ilie a explicat care sunt criteriile la care trebuie să ne uităm atunci când achiziționăm un birou dar și un scaun potrivit.  

Alexandru Ilie, fizioterapeut: Este o întrebare capcană. Spun asta pentru că s-a comunicat de 20 de ani, de 30 de ani, din perspectiva ergonomiei să avem spatele drept, să formăm un unghi de 90 de grade între coapă și trunghi, genunchii, la fel, la 90 de grade și mâinile pe masă. Dacă ar fi să ne raportăm la înălțimea mobilierului, asta este un lucru care chiar se aplică, atunci când noi flexăm coatele la 90 de grade, antebrațul ar trebui să se sprijine pe birou. Aceasta este înălțimea optimă a unui birou. În rest, o poziție ideală nu există. Pentru că noi suntem proiectați să fim dinamici. Sistemele noastre biologice sunt proiectate să mergem, să alergăm, să ne căţărăm și statul pe scaun sau în pat este conceput ca răspuns pentru sistemul biologic să intre în vacanță. Adică, sistemul circulator începe să scadă foarte mult, bătăile inimii scad foarte mult, arderile calorice scad foarte mult, presiunea în coloana noastră lombară este aproape dublă decât în ortostatism. Sunt nenumărate lucruri care pot apărea prin simplu fapt că stăm pe scaun, lucru care nu este firesc la numărul de ore pe care noi îl adoptăm astăzi. Este recomandat să avem un scaun care să aibă o tetieră cervicală. Să nu mai avem aceste scaune care ne oferă un suport doar la nivel toracal. Să fie scaune cât mai înalte ca atunci când stau cu capul să pot să am un sprijin la nivelul occipital, să avem un suport  lombar, dacă nu există o formă ergonomică.

Avem nevoie de pauze dese?

Tocmai pentru că timpul petrecut pe scaun este unul foarte lung, un factor important sunt pauzele în care ne ridicăm de pe acesta. Potrivit unor studii, un copil care are vârsta de până în 10 ani nu are capacitatea de a sta pe scaun mai mult de 25 de minute. 

Alexandru Ilie, fizioterapeut: Da, avem nevoie de pauze foarte dese. S-au făcut studii și s-a arătat că un copil de până la 10 ani de zile nu ar trebui să stea mai mult de 25 de minute într-o singură poziție. Conform studiilor, copilul nu are această capacitate de a menține, este o forțare peste limitele sale normale ca să stea într-o singură poziție.Trebuie să înțelegem că noi, în perioada aceasta de dezvoltare, avem o uzină energetică care se dezvoltă din ce în ce mai mult. E vorba de mitocondrie. Mitocondria este zona noastră care produce energie. În momentul în care noi stăm într-o singură poziție, aceste mitocondrii încep să se decondecteze, pentru că ele predominant sunt în țesutul nostru muscular, deci noi trebuie să permanent într-o dinamică. De asta copilul, într-o manieră naturală, caută să se fâțâie. Pentru că sistemul lui biologic îi cere să se alinieze naturalului. Până în 10 ani este un chin să-i lași într-o singură poziție și mai ales să nu-i lași să se miște.

Mădălina Iacob: Ne-a deformat societatea și mediul de viață pe care-l avem acum?

Alexandru Ilie, fizioterapeut: Din punct de vedere biologic, 100%. Iar consecințele le vedem și le vom vedea din ce în ce mai mult.

Mădălina Iacob: De ce e nevoie ca bebelușii să facă ședințe de kinetoterapie?

Alexandru Ilie, fizioterapeut: În principal, în scop profilatic, pentru a te asigura că au parte de această dezvoltare motorie, de achiziții motorii. Unul dintre cele mai puternice medicamente din lume asta este mișcarea.

Sportul este unul dintre cele mai benefice "medicamente", care poate trata o gamă variată de probleme medicale. Majoritatea părinților au tendința să-și scutească copiii de la orele de educație fizică și sport, tocmai pentru că nu consideră că este o materie de interes. 

Alexandru Ilie, fizioterapeut: Nu există, din punctul meu de vedere, medicament mai complex cum este mișcarea. Sportul este o activitate care poate fi începută de la patru ani, de la cinci ani. Înotul poate fi făcut de la primele luni, de la trei luni de zile. În primă fază este o formă de educație, nu e o formă de mișcare. Învață disciplina, învață că avem o prioritate, o ordine. Vreau să trag un semnal de alarmă tuturor celor care ne urmăresc, să nu mai caute să-și scutească copiii de la educație fizică și sport. Trebuie să înțeleagă că această disciplină este cel puțin, să nu spun mai importantă, dar cel puțin la fel de importantă cum este matematica, cum este chimia, cum este fizica, cum este învățarea unei limbi străine.