Generaţia sub presiune. Studenţii români explică de ce pleacă să înveţe în străinătate şi nu rămân în România

Peste 7 mii de tineri români vor să studieze în facultăţi străine din toamnă. Universităţile din Olanda, Danemarca, Belgia si Statele Unite ale Americii pun accentul şi pe lucruri practice, nu doar pe teorie, ca la noi în ţară. În plus, pot obţine burse consistente sau garanţia unui loc de muncă foarte bine plătit după absolvire. Urmează un nou reportaj din seria Generatia sub presiune. 

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Business, management, economie şi IT. Sunt domeniile pe care le aleg cei mai multi dintre studenţii români care aplică la o facultate în străinătate. 

Denisa studiază de doi ani în Statele Unite ale Americii şi nu are niciun regret că nu a ramas la o facultate din România.

Denisa Stan, studentă în SUA: Am o dublă specializare în computer science şi business, este unul dintre avantajele sistemului american care iti da posibilitatea sa studiezi doua domenii in paralel oricat de diferite sunt. Aici nu se face nimic doar in teorie, totul are si practica. Si asta mi se pare ca e un minus la sistemul nostru. 

Acum e doar la un pas distanţă de visul american.

​Denisa Stan, studentă în SUA: Timpul liber de pe primul semestru l-am folosit pt a aplica la internshipuri si acest lucru s-a concluzionat pentru la vara, am primit o oferta de internship de la Microsoft si voi merge in Seattle pentru practica. 

Studiile costă 50 de mii de dolari pe an, o sumă care nu este la îndemâna oricui. Denisa a obţinut însă o bursă care îi acoperă peste 80 la sută din cheltuieli. Banii investiţi vor fi recuperaţi cu vârf şi îndesat după ce va obţine slujba dorită. În Europa, taxele sunt mai mici, în medie cam două mii de euro pe an.

Mădălina Iacob, reporter Observator: Pe primul loc in topul destinatiilor preferate de studentii romani sunt universitatile din Olanda. Acolo taxa este in jur de 2 mii de euro.  Urmează Marea Britanie, Danemarca si Belgia, urmate de Suedia, Italia si Franta. Estimarile de anul acesta sunt ca Marea Britanie va ajunge pe ultimul loc in clasament dupa iesirea din Uniunea Europeană. 

Bogdan Koachesh, Director Fundaţia Educativă: Chiar dacă Marea Britanie a ieşit din UE şi acolo pleacă de la 9 mii de lire până la 30 şi ceva de mii de lire. Studii zero in Tarile Nordice. Olanda, 2 mii de euro pe an, cu posibilitatea unui imprumut guvernamental, Italia, tot 2 mii de euro, Belgia, 600, Germania, in majoritate gratuit, in functie de landuri. 

Străinătatea, calea tot mai multor studenţi români

La admitere, activităţile extraşcolare şi voluntariatul cântăresc mai mult decât notele la Bacalaureat.​

Bogdan Koachesh, Director Fundaţia Educativă: Majoritatea studentilor vor sa aplice ce au invatat din liceu, s-au saturat sa citeasca si sa reproduca asta lipseste mult de pe bancile univ, practica, si doi, lucrarea si conlucrarea cu sectorul privat, care e principalul angajator al acestor studenţi. 

Datele oficiale dinainte de pandemie arată că din România plecau aproape 10 mii de tineri anual. Există însă şi varianta studiilor din ţară. 

Petre Smarandache, student in România Internaţional : Îmi doream sa rămân acasă, să rămân aproape de prieteni, mi-era greu sa ma acomodez in alt mediu. Cred ca ne lipseste deschiderea la creativitate, deschiderea la eşec, deschiderea la a nu fi mereu bun...

Petre învaţă la Universitatea de Antreprenoriat din Bucureşti, dar este înscris la o facultate din Olanda. Profesorii lui sunt doar profesionisti din zona de afaceri. 

Cosmin Alexandru,, decan The Entrepreneurship Academy: În fiecare an petrec între una şi două luni în străinătate mergând în diferite oraşe din lume ca să înţeleaga cum arată mediul antreprenorial de acolo, cum se poate creste un business. 

Învaţă antreprenoriat din prima zi de şcoală, când sunt puşi să îşi deschidă o firmă şi să construiască, apoi, o afacere în adevăratul sens al cuvântului. 

Sistemul educaţional public din România e departe de aşa ceva, din păcate. Ministerul Educaţiei promite schimbarea programei şcolare de liceu de anul viitor. Dacă practica va înlocui teoria, mulţi adolescenţi spun că s-ar gândi de două ori înainte să plece la studii peste hotare.