Hidrocentrala Paşcani, neterminată din anii '80. În loc să producem energie și să irigăm județe, plătim costurile inundațiilor

De cât timp are nevoie statul român să termine o investiție cu rol esenţial în trei domenii diferite - energie, agricultură si protecţie civilă? De câteva decenii, dacă ne uităm la Hidrocentrala de la Pașcani. Două proiecte începute în anii '80 au fost întrerupte, reluate, unite, iar întrerupte şi nici până astăzi finalizate. S-au investit, în cei 36 de ani, nu mai puțin de 370 de milioane de lei.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Catastrofale au fost inundaţiile de pe Siret din 2005. Apele au lovit necruţător şi în 2008. Nici 2010 nu a fost un an bun pentru cei care şi-au construit casele în apropierea râului. Şi ar fi putut fi cu totul altfel.

În 1985 a început, pe cursul Siretului, amenajarea unui uriaş lac de acumulare care ar fi protejat zona de inundaţii şi ar fi permis extinderea sistemului de irigaţii din judeţele Iaşi şi Neamţ. Patru ani mai târziu au început lucrările şi la Centrala Hidroelectrică Paşcani, care urma să folosească barajul pentru a produce suficientă energie cât să acopere necesarul municipiului Paşcani. A venit, însă, Revoluţia şi de planuri s-a ales praful.

După Revoluție s-a mai lucrat doar sporadic. În anii 2000, şantierul se apropia de 70%. De atunci nu a mai înaintat prea mult.

Acumulare Pașcani - obiectiv finalizat în proporţie de 70%

Baraj Pașcani - obiectiv finalizat în proporţie de 70%

Centrala Pașcani - obiectiv finalizat în proporţie de 80%

Racordare la S.E.N. - obiectiv finalizat în proporţie de 30%

Romică Grigoriu, inginer: Pe elementele amenajării, separând Centrala de amenajare, avem o realizare în Centrală în jur de 80-90%, iar pe partea de construcţii a amenajării realizări în funcţie de aproximativ 70%.

Un prim pas în reluarea lucrărilor s-a făcut în 2006. Cele două investiții au fost trecute, prin hotărâre de Guvern, în administrarea Hidroelectrica. Numai că, la scurt timp, compania a întâmpinat dificultăți financiare, iar investițiile au fost printre primele sacrificate.

Din 2012, lucrările de la hidrocentrala de la Paşcani au fost oprite aproape complet

Sorin Năcuță, deputat de Iași: Pentru ei nu este un proiect eficient. Hidrocentrala electrică de la această acumulare ar putea produce în jur de 10 MegaWati pe oră. Ar însemna să asigure cu energie electrică consumul aproape integral al municipiului Paşcani.

Romică Grigoriu, inginer: Nu aş spune că investiţia e blocată. E într-un stadiu avansat de realizare. Am aprecia intervenţia altor entităţi potenţial beneficare ale acestui proiect pentru a finaliza acest proiect

Cu alte cuvinte, o soluţie ar putea fi revenirea la varianta inițială, cea în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ar prelua lacul de acumulare, iar Hidroelectrica s-ar ocupa strict de centrală. Însă chiar și dacă s-ar găsi bani și lucrările ar fi reluate de mâine, tot ar mai trece ani până la finalizarea şantierului.

Nu construim hidrocentrale, dar plătim costurile inundațiilor

200 de milioane de lei a plătit statul pentru pagubele provocate de inundaţiile de pe Siret din perioada 2005-2010. 200 de milioane de lei care, dacă ar fi fost investiţi la timp în acumularea şi hidrocentrala Paşcani, ar fi evitat dezastrul.

Sorin Năcuță, deputat de Iaşi: Ar mai fi nevoie de vreo 400 de milioane de lei, din care 90% din această sumă ar trebui să fie doar pentru acumularea de apă şi 10% pentru finalizarea centralei electrice, pentru că acolo centrala are un stadiu avansat de realizare.

Clara Mihociu, reporter Observator: În mod cumva firesc, după ce în 36 de ani nu a fost finalizată construcția, s-a luat în calcul și varianta aducerii terenului la stadiul inițial, adică  ce s-a făcut să fie dărâmat și luat de aici, însă costurile pentru aceste lucruri sunt aproape la fel de mari precum cele pentru finalizarea investiției.

Cu un singur lucru e toată lumea de acord: investiția trebuie finalizată. Cu ce bani? Când? Nimeni nu știe. În plus, amenajarea ar putea aduce beneficii uriaşe şi în agricultură. Proiectul poate furniza apă pentru irigarea a aproape 50.000 de hectare de teren agricol din Iași și Neamț, o suprafaţă de 7 ori mai mare decât cea irigată, în acest moment, în tot județul Iași. Deocamdată însă, vorbim doar de planuri și cifre adunate pe hârtie și retipărite, din când în când, din 1985 încoace.